Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și-a propus să scoată din circulație 250.000 de rable până în 2026, însă nu poate evalua momentan care va fi impactul eliminării acestora în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2 – dioxid de carbon.
Evaluarea va putea fi totuși făcută, a spus Radu Dragomir, CEO al companiei Urban Scope Romania, în cadrul Conferinței „Decarbonificarea transporturilor și reducerea poluării în orașele României”.
„Calculul gazelor cu efect de seră (GES) se poate face astfel: vedem câte mașini am scos din circulatie, vedem ce tipuri mașini au fost cumpărate și apoi se face un calcul rapid”, a explicat Radu Dragomir.
Vicepreședintele AFM, Andrei Antipa, a subliniat însă că autoritățile nu pot face anticipat acest calcul întrucât nu pot ști ce fel de mașini urmează a fi achiziționate cu voucherele primite în cadrul programului. În plus, el a remarcat că unii dintre participanții la program nici nu apucă să își folosească voucherele primite, iar acestea expiră după 300 de zile.
„Este foarte dificil de stabilit o cantitate anume sau o valoare anume pentru că programul e destinat în primul rând celor care cumpără mașini electrice sau hibrid. Nu avem cum să știm dacă vor fi toți cu mașini electrice sau hibrid”, a declarat Antipa, în cadrul conferinței. Principalul indicator de performanță pe care AFM l-a folosit a fost cel legat de mașinile cumpărate.
În ceea ce privește programul Rabla Local, care a fost amânat din nou, de data aceasta pentru 11 noiembrie, Antipa a spus că cetățenii vor putea preda autoturisme vechi, fără a fi nevoiți să achiziționeze unele nou.
„Avem experiență de câțiva ani pe programele Rabla. Chiar dacă le înlocuim cu mașini noi, în orașe poluarea se reduce. Noi dorim ca până în 2026, conform discuțiilor cu UE să scoatem din circulație 250.000 de rable. De aceea și această idee cu Rabla Local pentru că sunt mulți care nu doresc să schimbe mașini sau nu-și permit să le schimbe – pentru că mașinile electrice sau chiar hibrid sunt destul de costisitoare – și atunci vor avea posibilitatea să le predea contra unei sume de 3.000 de lei”, a spus vicepreședintele AFM.
Prezent la conferință, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a spus că programul Rabla Local este momentan o povară pentru bugete pentru că UAT-urile nu au prevăzut bani, chiar dacă participația acestora a scăzut la 20%, adică 600 lei/ rablă. Inițial, primăriile ar fi trebuit să plătească jumătate, adică 1.500 lei / rablă, însă edilii s-au opus măsurii. Citește și: Ministerul Mediului va modifica Programul Rabla Local, după ce primarii au refuzat să participe
Fritz a menționat că Primăria Timișoara vrea să participe la program, chiar dacă nu are încă banii necesari, și că partiparea se va face în etape.
„Avem interes să scoatem rablele din trafic sau de pe marginea drumului. (…) E greu de spus câte mașini sunt abandonate. Noi ridicăm în jur de o mie de mașini anual de pe marginea drumului și le casăm”, a spus edilul timișorean.
Fostul City manager al Capitalei, Sorin Chiriță, președintele Asociației pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene, a subliniat necesitatea extinderea transportului public inclusiv către zonele metropolitane pentru reducerea poluării în orașe. În acest fel ar fi redus atât traficul produs de cei care vin din zona cartierelor-dormitor, dar și din localitățile învecinate marilor orașe precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara.
„Că vrem, că nu vrem în jurul marilor orașe – București, Timișoara, Cluj, oamenii vin în fiecare zi la muncă în interiorul municipiului și practic extinderea transportului, nu e suficient să creezi culoare în interior, ci extinderea în exterior. În 2017, când la nivelul Municipiului București am extins transportul pe toată zona metropolitană, am avut mulți oponenți. (…) S-a dovedit că o astfel de abordare metropolitană a mai temperat dorința de a merge cu mașina”, a afirmat Chiriță, în cadrul Conferinței.
Pe de altă parte, el a atras atenția că transportul public trebuie gândit complementar celui individual, iar în acest sens trebuie ca oamenii să aibă acces la autobuze, tramvaie etc. inclusiv prin trasee pietonale sau de biciclete. Totuși, Chiriță a adăugat că susține în continuare ideea unei taxe de poluare în centrul Capitalei. „Să gândim transportul public complementar celui individual/ personal. Nu trebuie să îl excludem pe cel personal. Dacă punem limite de acces în centru – da, e un fel de taxă de poluare – toate mașinile sub Euro 3 să plătească. Dacă vrei intri în centrul Capitalei, înseamnă că îți permiți”, a completat el.
Citește și: AFM nu are nicio analiză de impact a programului Rabla
