Practicile care reduc moartea neintenționată a peștilor care nu sunt recoltați reprezintă pescuitul etic. De asemenea, reprezintă o mentalitate de respect față de resursele piscicole, mediul natural și alți pescari, pentru a asigura conservarea resurselor naturale pentru generațiile viitoare. Vestea bună este că pasiunea pentru pescuit și conștientizarea mediului pot merge mână în mână.
Pescuitul etic – cum și ce trebuie să faci
Dacă pescuiești de plăcere, poți face multe pentru a proteja peștii, alte animale acvatice și mediul marin – de la practicarea pescuitului cu eliberare până la reducerea amprentei de carbon pe care o lași în atmosferă. (Reține că, pe lângă pescuitul excesiv comercial, schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru viața din râurile, lacurile, golfurile și oceanele noastre.)
Fii atent la emisiile de carbon
Schimbările climatice reprezintă o amenințare majoră pentru multe forme de viață acvatică.
De exemplu, un studiu realizat de Departamentul Agriculturii din S.U.A. prevede că secetele cauzate de încălzirea globală vor afecta râurile și vor provoca pierderi semnificative de habitat pentru păstrăvi în Munții Apalași de Sud.
Un alt studiu arată că jumătate dintre cele 36 de specii de pești din nord-vestul Oceanului Atlantic s-au deplasat spre nord în ultimele decenii, ca răspuns la creșterea temperaturii oceanului.
Poți contribui la combaterea acestor tendințe periculoase reducând emisiile de carbon ale bărcii tale de pescuit. Cum?
- Înlocuiește elicea bărcii cu una nouă, din oțel inoxidabil, care reduce rezistența la înaintare.
- Instalează un contor electric pentru combustibil, astfel încât să monitorizezi consumul și să găsești viteza de croazieră cea mai eficientă energetic.
- Respectă programul de întreținere recomandat de producător pentru motor.
- Și învață să folosești accelerația cu moderație.
- Dacă ești cu adevărat dedicat neutralității carbonului, încearcă pescuitul de pe placă de surf, care este complet alimentat de forța umană.
Chiar dacă studiile sunt făcute în S.U.A., impactul asupra mediului se referă la întreaga planetă și fiecare om poate contribui la grija față de mediu, lucru care se traduce prin respectarea resurselor și a planetei.
![Foto: O barcă locală pentru pescuit, în apele insulei Atauro, Timor-Leste, 13.11.2010 Sursa: UN / Martine Perret | Flickr](https://green-report.ro/wp-content/uploads/2025/02/15093678358_3ba8bf1451_k.jpg)
Folosește echipamente fără plumb
Momeala cu plumb este toxică pentru pești. Acest metal este extrem de toxic pentru majoritatea organismelor vii. Deși plumbul nu mai este folosit în benzină, acesta rămâne un ingredient în majoritatea jigurilor și plumburilor de pescuit.
Peștii expuși la plumb pot suferi probleme musculare și neurologice, creștere întârziată, dificultăți de reproducere și chiar paralizie.
Mai grav, plumbul ucide păsări și vulturii, care, din nefericire, pot ingera un pește care a înghițit un plumb.
Ca să combați acest aspect negativ, poți achiziționa echipamente de pescuit fără plumb.
![Foto: Demonul auriu legat de Dave Lomasney, 5 iunie 2012 Sursa: Pacres | Flickr](https://green-report.ro/wp-content/uploads/2025/02/7156131685_7cefc54bf2_c.jpg)
Practică pescuitul cu eliberare, cu excepția speciilor invazive
Eliberează peștii, cu excepția cazului în care sunt specii invazive. Dacă ești pescar, probabil nu ai nevoie de prea multe explicații privind importanța eliberării peștilor, mai ales a celor mari și sănătoși. Dacă îi eliberezi, le oferi șansa să trăiască, să se împerecheze și să perpetueze specia.
Asigură-te că înveți tehnicile recomandate de experții în pescuit cu eliberare, precum utilizarea cârligelor circulare, care sunt mai puțin susceptibile de a răni organele interne ale peștelui și îi îmbunătățesc șansele de supraviețuire după eliberare.
![Foto: Eliberarea timpurie a puștilor de Somon roșu Stuart, ca parte a programului de îmbunătățire a situațiilor de urgență Big Bar - Pe 28 septembrie 2021, ultimii 51.600 de puieti de somon roșu Stuart timpuriu au fost eliberați în habitatul important al somonului roșu din regiunea Takla-Trembleur din bazinul hidrografic Upper Fraser. Acești puieti, o etapă între alevini și somoni tineri, au fost crescuți din ouă colectate de la adulți capturați la locul de alunecare în vara anului 2020. Această eliberare de toamnă, combinată cu cei 60.800 de alevini hrăniți eliberați în primăvara anului 2021, vor avea ca rezultat randamente mai mari ale adulților decât dacă acești pești s-ar fi depus natural. Aceste operațiuni sunt esențiale pentru răspunsul în curs de desfășurare la alunecarea de teren din Big Bar, pentru a ajuta la susținerea unei populații de somon aflate sub amenințare severă de conservare și listată ca „pe cale de dispariție” de către Comitetul pentru starea vieții sălbatice pe cale de dispariție din Canada (COSEWIC), 28 Septembrie 2021 Sursa: Provincia British Columbia / Fisheries and Oceans Canada (DFO) | Flickr](https://green-report.ro/wp-content/uploads/2025/02/51946607551_0042c880bf_c.jpg)
Cu toate acestea, în unele cazuri, poți contribui la îmbunătățirea ecosistemului acvatic nelăsând să scape anumite specii. Este vorba despre speciile invazive, care au devenit o problemă majoră în unele ape, consumând hrană și deplasând speciile native.
Nu lăsa niciun gunoi în urmă
Oamenii lasă tot felul de deșeuri pe țărmuri și în apă, iar acestea cauzează probleme majore.
Resturile pot distruge elicele bărcilor, iar obiectele precum pungile de plastic sau mucurile de țigară sunt adesea confundate cu hrană de către animale, cauzând sufocare sau înfometare.
Așadar, fii extrem de atent să aduni tot gunoiul și să îl iei cu tine acasă – pentru reciclare sau compostare, dacă este posibil.
![Foto: Pescuit Balta Roșie, Helegiu, Băcau,25 iulie 2015. Sursa: Paul Istoan | Flickr](https://green-report.ro/wp-content/uploads/2025/02/19807069708_29c4111531_c.jpg)
Când păstrezi captura, folosește fiecare parte a peștelui
Dacă iei peștele acasă, curăță-l, gătește-l și mănâncă-l. Dar, în loc să arunci resturile, compostează-le alături de deșeuri vegetale, precum rumeguș, frunze sau scoarță. Microorganismele din compost vor descompune deșeurile și le vor transforma în humus bogat, excelent pentru plante. Temperatura ridicată din compost va elimina mirosurile și agenții patogeni.
În general, a fi un pescar responsabil înseamnă să ai grijă de pești și de apa în care trăiesc. Înseamnă să iei măsuri pentru a reduce impactul negativ pe care îl avem asupra mediului, astfel încât generațiile viitoare să se poată bucura în continuare de acest sport.
Alte reguli ale pescuitului etic
Iată câteva sfaturi de luat în considerare dacă vrei să fii un pescar mai responsabil:
Ia doar cât ai nevoie
Doar pentru că există mulți pești nu înseamnă că trebuie să îi prinzi pe toți. Luând doar cât ai nevoie, te asiguri că lași suficienți pești în apă pentru a crește, a se reproduce și a menține populația la un nivel sănătos.
Eliberează speciile protejate
Dacă prinzi o specie de pește protejată, asigură-te că o returnezi în apă. În unele locuri, cum ar fi bălțile speciale de pescuit, ai o pancartă unde vei găsi speciile protejate, dar și o imagine cu acestea pentru a le recunoaște mai ușor.
Aruncă gunoiul la locul potrivit
Fă curățenie după tine și nu arunca nimic în apă, inclusiv fire de pescuit vechi, ambalaje de momeli sau sticle. Nu doar poluează, dar și pun în pericol fauna sălbatică.
Respectă regulile
Reglementările privind pescuitul sunt concepute pentru a proteja nu doar peștii, ci și mediul înconjurător. Multe permise și licențe specifică faptul că poți prinde doar pești de o anumită dimensiune sau un anumit număr. De asemenea, multe dintre ele interzic pescuitul în zone protejate.
Manipulează captura corect
Există metode de a manipula peștii care reduc stresul sau rănirea acestora:
- ai grijă să nu strângi prea tare,
- oferă suficient suport,
- manipulează-i cu mâini ude sau mănuși
- și scoate cârligul rapid, dar cu grijă.
- Dacă eliberezi peștele, asigură-te că o faci într-o zonă cu apă calmă.
![Foto: Studentul absolvent al VIMS Willy Goldsmith a surprins această imagine a unui ton roșu din Atlantic în Oceanul Atlantic, la sud de Martha’s Vineyard, Massachusetts. Înfățișează un pește de 45kg, echipat cu o etichetă de arhivă prin satelit pop-up, înotând departe după eliberare. Eticheta face parte dintr-un studiu care își propune să estimeze mortalitatea după eliberare a tonului roșu din Atlantic prins în pescuitul de agrement ușor, 7 august 2016. Sursa: VA Institute of Marine Ascience | Flickr](https://green-report.ro/wp-content/uploads/2025/02/29718359945_8ffa34bb83_c.jpg)
Legea în România privind activitățile legate de pescuit
Legea nr. 176/2024 privind pescuitul și protecția resursei acvatice vii reglementează activitățile legate de pescuit, acvacultură, protecția și conservarea resurselor acvatice vii în România, stabilind reguli pentru exploatarea durabilă a resurselor piscicole și pentru protejarea mediului acvatic. Aceasta are ca scop asigurarea unui echilibru între activitatea umană și conservarea biodiversității.
Principalele prevederi ale legii:
Domeniul de aplicare
- Legea se aplică tuturor activităților de pescuit (comercial, recreativ, sportiv) și acvacultură, desfășurate în apele naturale din România (fluvii, râuri, lacuri, ape maritime).
- Include măsuri pentru protecția și conservarea speciilor de pești și a altor resurse acvatice vii.
Reglementarea pescuitului comercial și recreativ:
- Se stabilesc perioadele de prohibiție pentru diverse specii de pești, în funcție de sezonul de reproducere.
- Se limitează dimensiunile și cantitățile de pește care pot fi capturate, pentru a preveni supraexploatarea.
- Pescuitul recreativ necesită permis emis de autoritățile competente.
Protecția speciilor și a habitatelor:
- Sunt prevăzute măsuri pentru protejarea speciilor pe cale de dispariție sau vulnerabile, precum și a habitatelor lor naturale.
- Se interzice utilizarea echipamentelor și metodelor distructive de pescuit, cum ar fi utilizarea explozivilor, substanțelor toxice sau plaselor interzise.
Gestionarea resurselor piscicole:
- Se înființează structuri de monitorizare și gestionare a resurselor piscicole.
- Autoritățile responsabile pot implementa planuri de repopulare a apelor cu specii de pești autohtone, pentru a susține biodiversitatea.
Acvacultura:
- Se reglementează acvacultura, inclusiv standardele de mediu și metodele de creștere a peștilor în captivitate.
- Se încurajează utilizarea practicilor sustenabile în fermele piscicole.
Sancțiuni:
Legea prevede amenzi și alte sancțiuni pentru încălcarea regulilor privind pescuitul sau protecția resurselor acvatice vii.
Amenzile variază în funcție de gravitatea faptelor, iar în cazuri extreme se pot aplica și sancțiuni penale (de exemplu, pentru braconaj).
Ministerul Mediului și alte organisme naționale (cum ar fi Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură – ANPA) sunt responsabile pentru implementarea și monitorizarea legii.
Toți pescarii (recreativi sau comerciali) trebuie să obțină permise de pescuit și să respecte regulile stabilite prin lege.
Specii de pești protejate prin lege
În România, anumite specii de pești sunt protejate prin lege, iar pescuitul acestora este interzis pentru a le asigura conservarea și supraviețuirea.
Printre aceste specii protejate în România se numără:
- Păstrăvul indigen (păstrăvul de munte)
- Lostrița
- Crapul sălbatic
- Sturionii
De altfel, șalăul și păstrăvul sunt pești prădători care ajută la echilibrarea ecosistemului prin controlul populațiilor de pești mici și nevertebrate.
Speciile invazive sunt carasul și plătica, iar specii specific românești sunt somnul, cleanul și păstrăvul de munte – acesta din urmă este o specie sensibilă la poluare, iar în locurile în care îl găsești înseamnă că apa este curată și bine oxigenată.Totodată, există tot felul de legi pe care pescarii trebuie să le respecte. De exemplu, în 2021, pescarii sportivi din Deltă nu au avut voie să păstreze niciun exemplar capturat de crap, șalău, știucă sau somn, la ordinul de prohibiție emis de ministerele Agriculturii și Mediului.
Ordinul a venit după ce stocurile de pește din Delta Dunării au început să scadă.
Unele specii, precum somnul (Silurus glanis), deși nu sunt interzise la pescuit în mod general, pot avea reglementări specifice privind dimensiunea minimă legală sau perioadele de prohibiție.
Există și reglementări privind kilogramele sau numărul de exemplare cu care pescarii pot plecau acasă.
Ce este prohibiția de pescuit
Prohibiția reprezintă impunerea unor măsuri stricte privind pescuitul în România, indiferent de modul în care este practicat. Astfel, fie că ești pescar amator, profesionist, participi la competiții sau pescuiești doar recreativ ori alături de familie, trebuie să respecți regulile impuse de legislația în vigoare.
O excepție parțială o constituie pescuitul științific, care beneficiază de un grad mai mare de permisivitate pe durata prohibiției. Totuși, această activitate necesită o autorizație specială, având ca scop principal evaluarea și cercetarea speciilor acvatice din apele României.
Scopul prohibiției este protejarea și conservarea ecosistemelor acvatice, mai ales în contextul în care braconajul piscicol, pescuitul ilegal și încălcarea regulilor privind dimensiunea capturilor continuă să fie probleme serioase.
Prin aceste măsuri, se urmărește o exploatare durabilă a resurselor acvatice vii, inclusiv a speciilor de pești.
NOTĂ❗ Perioada de prohibție generală în 2025 pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial este de 60 zile în perioada 9 aprilie – 7 iunie 2025 inclusiv.
CITEȘTE ȘI:
Pescuitul excesiv, o amenințare mai mare pentru oceane decât acidifierea sau plasticul
#regulidepescuit #resursepiscicole #ethicalfishing #pescuitetic #pescuitsustenabil #pescuitsiavacultura #totuldespre #cumsapescuimetic #ghiddepescuitetic