In timp ce 1 miliard de oameni sufera de malnutritie, populatia globului nu inceteaza sa creasca, in 31 octombrie urmand sa atinga 7 miliarde, iar, in 2050, 9 miliarde.
In acest context, Pamantul nu mai pridideste sa hraneasca toate aceste guri, efectele unei exploatari agricole injuste insirandu-se de la poluarea si degradarea solului ori a panzei freatice pana la poluarea atmosferica.
Cum poate fi totusi impacata explozia demografica si protejarea mediului? Acestei intrebari cruciale a incercat sa-i raspunda, intr-un studiu, o echipa internationala, formata din cercetatori canadieni, ameicani, suedezi si germani.
Compiland numeroase rapoarte stiintifice, informatii culturale, statistice agricole si imagini din satelit surprinse din intreaga lume, ei au creat noi metode agricole care permit dublarea productiei alimentare mondiale reducand, totodata, impactul asupra mediului.
„Este pentru prima oara cand au fost stranse, la un loc, in cursul unei cercetari, atatea informatii din diverse domenii. Rezultatul este acela ca am reusit sa elaboram un plan in 5 puncte care permite hranirea populatiei infometate fara ca Terra sa fie distrusa", a spus Navin Ramankutty, profesor de geografie la Universitatea McGill si unul dintre autorii studiului publicat in revista „Nature”.
Planul in 5 puncte care permite hranirea a 9 miliarde de oameni
1. Cresterea randamentului agricol. Multe regiuni agricole, in special din Africa, America Latina ori in Europa de Est, nu ating potentialul agricol maxim. Prin soiuri superioare de culturi, rezistente si adaptate la ecosistemele locale, prin forta de munca calificata si printr-o mai buna gestionare a investitiilor in echipamente performante, productia alimentara actuala ar putea sa creasca cu 60%.
2. Optimizarea repartizarii si folosirii apei sau a nutrientilor. Potrivit cecetatorilor, utilizarea actuala a apei, a nutrientilor sau a produselor chimice in agricultura este, de cele mai multe ori, inadecvata, in unele locuri facandu-se risipa, iar in altele fiind repartizate ineficient si la intamplare.
3. Privilegierea consumului uman. Culturile destinate hranirii animalelor sau producerii de biocarburanti, oricat de productive ar fi, reprezinta un sector agricol de care oamenii nu beneficiaza neaparat, nefiind produsa hrana. Astfel, potrivit FAO, de exemplu pasunile acopera in 26% din suprafata planetei, in timp ce culturile agricole ocupa doar 12%. De altfel, o treime din suprafata arabila este consacrata obtinerii hranei pentru animalele domestice, iar 60% din productia globala de cereale este consumata tot de animale.
4. Reducerea risipei. Potrivit FAO, intre 30% si 60% din hrana sfarseste la gunoi sau este risipita in timpul transportului. Eliminarea pierderilor in cursul diferitelor etape ale productiei ori distribuirii hranei va permite cresterea cu 50%, in medie, a cantitatii de alimente destinate consumului uman, fara o crestere a suprafetelor agricole.
5. Stoparea extinderii terenurilor agricole in folosul padurilor, in special al celor tropicale. Solutia consta in special in acordarea stimulentelor financiare destinate protejarii copacilor, prin programe cum ar fi REDD.
