Schimbările climatice vor afecta grav economia globală, cu pierderi estimate între 560-610 miliarde de dolari anual pentru companiile listate până în 2035 și până la 1,1 trilioane de dolari până în 2055. Fenomenele extreme vor reduce profiturile companiilor cu 6,6%-7,3% până în 2035 și cu 8,1%-10,1% până în 2045. Sectoarele cele mai afectate includ telecomunicațiile, utilitățile și energia, cu pierderi de sute de milioane de dolari anual.
Schimbările climatice nu mai sunt o amenințare teoretică, ci o realitate care afectează deja afacerile, infrastructura și economia globală.
Creșterea temperaturilor extreme, inundațiile, seceta și alte fenomene climatice severe pun presiune pe lanțurile de aprovizionare, activele fixe și stabilitatea piețelor.
În lipsa unor măsuri concrete de adaptare și reziliență, companiile riscă să piardă anual între 6,6% și 7,3% din profituri până în 2035, iar costurile vor crește dramatic după acest prag.
De ce este necesară o strategie de reziliență?
Sistemele naturale ale planetei, calotele glaciare, curenții oceanici, permafrostul, sunt esențiale pentru menținerea echilibrului climatic și a bunăstării economice și sociale.
Însă aceste sisteme se apropie de puncte critice ireversibile.
De exemplu, prăbușirea ghețarilor din Groenlanda și Antarctica de Vest ar putea crește nivelul mării cu până la 10 metri, provocând deplasarea a milioane de oameni și amplificând insecuritatea alimentară pentru peste 500 de milioane de persoane.
Deși știința a demonstrat gravitatea acestor pericole, companiile încă întâmpină dificultăți în transformarea acestor date în strategii concrete.
Cu toate acestea, decarbonizarea, protejarea ecosistemelor și investițiile în adaptare nu sunt doar măsuri de prevenție, ci și o oportunitate economică de a construi afaceri sustenabile pe termen lung.
Riscurile financiare ale crizei climatice
Conform unui raport World Economic Forum (WEF) recent, dezastrele climatice ar putea cauza pierderi anuale de 560-610 miliarde de dolari pentru companiile listate la bursă până în 2035, iar acest impact ar putea ajunge la 1,1 trilioane de dolari până în 2055.
Spre comparație, marjele de profit ale companiilor din indicele S&P 500, indicele bursier care urmărește performanța a 500 dintre cele mai mari companii listate la bursele din SUA, au scăzut cu 15,3% în timpul pandemiei de COVID-19, dar și-au revenit rapid datorită intervenției guvernamentale.
În schimb, pierderile climatice anuale nu vor putea fi compensate la fel de ușor prin asigurări sau alte mecanisme financiare.
Printre cele mai mari amenințări identificate pentru companii se numără:
- Canicule extreme – afectează productivitatea angajaților și crește costurile operaționale.
- Incendii de vegetație – amenință infrastructura industrială și aprovizionarea cu resurse.
- Seceta și stresul hidric – afectează producția și agricultura, ducând la creșterea prețurilor la materii prime.
- Cicloanele tropicale și inundațiile – pot distruge activele fixe și întrerupe operațiunile comerciale.
Cum pot companiile să se adapteze?
Liderii din industrie trebuie să își regândească strategiile de business prin trei direcții esențiale:
Decarbonizarea și reducerea amprentei de carbon: Investițiile în energie regenerabilă, optimizarea lanțurilor de aprovizionare și adoptarea tehnologiilor verzi sunt esențiale pentru reducerea riscurilor climatice pe termen lung.
Protejarea ecosistemelor naturale: Restaurarea pădurilor, protejarea zonelor umede și conservarea biodiversității nu sunt doar măsuri ecologice, ci și economice, contribuind la stabilitatea climatică și prevenirea dezastrelor naturale.
Adaptarea infrastructurii și a operațiunilor: Investițiile în infrastructură rezistentă la schimbările climatice, utilizarea materialelor durabile și îmbunătățirea eficienței energetice pot reduce semnificativ pierderile financiare.
Acțiuni fundamentale pentru a sprijini reziliența și adaptarea în fața riscurilor climatice
Fără o adaptare eficientă la schimbările climatice, afacerile riscă dezechilibre majore și, în cele din urmă, desființarea.
Totuși, investițiile în adaptare devin tot mai clare din punct de vedere al beneficiilor pe termen lung.
Liderii din domeniul afacerilor trebuie să se concentreze pe implementarea unor factori care facilitează adaptarea la riscurile climatice.
În acest context, WEF recomandă activarea unor acțiuni esențiale în următoarele 24 de luni pentru a sprijini deciziile de la nivelul echipei executive:
- Realizarea unui audit detaliat al capacităților și proceselor interne pentru a asigura integrarea rezilienței climatice în fiecare nivel al organizației și în relațiile cu partenerii.
- Stăpânirea datelor și informațiilor strategice pentru a înțelege riscurile și oportunitățile noi, investind în abilități, tehnologii și utilizarea responsabilă a AI pentru a accelera analiza și deciziile.
- Includerea riscurilor climatice în fiecare decizie de investiție și întreținere, cu analize cost-beneficiu, pentru a reduce riscurile asociate cu activele neutilizate și pentru a prioritiza oportunitățile socio-economice pentru comunitățile din lanțul de valori.
- Sprijinirea și integrarea cunoștințelor științifice emergente cu modelele comerciale pentru a îmbunătăți calitatea analizelor și deciziilor strategice, colaborând cu comunitatea științifică pentru a obține informații utile despre impacturile locale.
În fața semnelor tot mai vizibile de perturbări în lanțurile de aprovizionare globale, este esențial ca afacerile să se pregătească acum pentru riscurile viitoare.
Știința ne oferă timpul necesar pentru a înțelege ce se întâmplă acum, pentru a ne avertiza asupra a ce urmează și pentru a cultiva oportunități de inovare și reziliență.
„Colaborările îndrăznețe sunt necesare între lanțurile de aprovizionare și comunitățile locale pentru a integra reziliența și adaptarea în fața creșterii pericolelor climatice.” – transmite WEF.
Natura și criza climatică vor afecta activele fixe și profiturile companiilor
Schimbările climatice și degradarea ecosistemelor generează pierderi economice uriașe.
Fenomenele extreme au provocat pagube de 143 de miliarde de dolari anual în ultimele două decenii, iar în Europa pierderile au depășit 500 de miliarde de euro în 40 de ani.
Activele fixe ale companiilor – infrastructură, echipamente, proprietăți, sunt tot mai expuse riscurilor climatice, iar impactul asupra profiturilor devine inevitabil.
Creșterea gazelor cu efect de seră destabilizează sistemele naturale, amplificând evenimentele extreme și amenințând economia globală.
„Pericolele climatice afectează companiile în trei moduri: costuri operaționale directe, perturbarea lanțului de aprovizionare și instabilitate în natură și societate.” – potrivit reprezentanților raportului WEF.
Companiile se confruntă cu pierderi semnificative din cauza hazardelor climatice, iar impactul acestora nu se limitează la nivel individual.
Evenimentele extreme pot perturba industrii întregi și pot genera efecte în lanț asupra piețelor și economiei globale, amplificând instabilitatea financiară.
Riscurile economice și sociale asociate schimbărilor climatice se manifestă prin trei canale principale:
- Costuri operaționale directe – Activele fixe, precum clădirile și echipamentele, sunt expuse degradării, afectând profiturile companiilor. Estimările pentru perioada 2025-2055 arată că pierderile vor fi semnificative.
- Perturbarea lanțurilor de aprovizionare – Hazardele climatice afectează fiecare etapă a lanțului de producție și distribuție, provocând blocaje și pierderi economice extinse. Companiile trebuie să ia măsuri pentru a-și crește reziliența.
- Instabilitate socială și naturală – Mediul economic este strâns legat de sănătatea ecosistemelor și stabilitatea comunităților. Criza climatică poate duce la probleme de sănătate, migrație și reducerea resurselor esențiale, afectând astfel operațiunile de afaceri.
Căldura extremă reprezintă principala amenințare climatică pentru activele fixe ale companiilor la nivel global.
Până în 2035, acest fenomen ar putea genera pierderi anuale de 404-448 miliarde de dolari pentru companiile listate, reprezentând 72-73% din totalul estimat al pagubelor.
Până în 2055, pierderile ar putea ajunge la 476-672 miliarde de dolari, deși ponderea acestora în totalul pierderilor va scădea la 57-63%.
Un alt risc major este stresul hidric, care ar putea provoca pierderi anuale de 63-87 miliarde de dolari până în 2035 și de până la 208 miliarde de dolari până în 2055.
Inundațiile fluviale (97-114 miliarde de dolari) și seceta (62-81 miliarde de dolari) vor avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra eficienței activelor fixe, subminând stabilitatea economică a companiilor.
„Având în vedere ritmul accelerat al schimbărilor climatice, liderii din mediul de afaceri trebuie să înțeleagă aceste riscuri nu ca probleme izolate, ci ca părți interconectate ale unui sistem complex care amenință stabilitatea economică la scară globală.” -transmite WEF
Industria telecomunicațiilor, a utilităților și a energiei va suporta cele mai mari pierderi ale activelor fixe din cauza riscurilor climatice.
Pierderile anuale estimate până în 2035:
Telecomunicații undeva la 518-563 milioane de dolari pe an, fiind cel mai expus sector din cauza vulnerabilității centrelor de date și a infrastructurii de rețea la temperaturi extreme și acces limitat la apă.
Utilitățile – 204-233 milioane de dolari pe an.
Energie – 115-135 milioane de dolari pe an.
Sectorul utilităților, al transporturilor și al telecomunicațiilor se confruntă cu cele mai mari riscuri financiare generate de schimbările climatice.
Analiza WEF arată că, pentru o companie listată medie, pierderile activelor fixe vor reduce profiturile cu 6,6-7,3% anual până în 2035, iar acest declin va accelera la 8,1-10,1% până în 2045.
Pentru comparație, criza financiară din 2008 a redus marjele de profit ale companiilor S&P 500 cu 20%, iar pandemia de Covid-19 a provocat o scădere de 15,3%.
Totuși, aceste crize au fost temporare, cu recuperări rapide prin măsuri de stimulare economică și vaccinare.
În schimb, efectele schimbărilor climatice sunt ireversibile odată ce se ating punctele critice ale sistemului Pământului.
Spre deosebire de recesiuni sau pandemii, impactul climatic asupra profiturilor companiilor va deveni o amenințare permanentă, în creștere de la an la an.
Cinci sisteme esențiale ale Pământului sunt aproape de puncte critice ireversibile
Schimbările climatice nu doar că afectează deja planeta, dar riscurile viitoare sunt și mai grave.
Odată ce un sistem atinge un punct de cotitură, schimbarea devine ireversibilă și are consecințe majore asupra stabilității climatice, economice și sociale.
În prezent, cinci sisteme ale Pământului sunt aproape de colaps: prăbușirea calotei glaciare din Groenlanda și Antarctica de Vest, moartea recifelor de corali din ape calde, colapsul circulației oceanice în mările Labrador și Irminger și dezghețul brusc al permafrostului boreal.
Topirea calotelor glaciare ar putea duce la o creștere a nivelului mării cu 10 metri, afectând direct 630 de milioane de oameni expuși inundațiilor.
De asemenea, reducerea gheții marine ar amplifica încălzirea globală, destabilizând curenții atmosferici și provocând fenomene meteo extreme la latitudini mai joase.
Aceste schimbări pot declanșa crize globale, de la migrații forțate la competiție acută pentru resurse esențiale.
„La 1,5°C de încălzire globală, 99% dintre recifele de corali vor fi afectate de valuri de căldură prea frecvente pentru a se mai putea regenera, punând în pericol securitatea alimentară a jumătate de miliard de oameni.” – transmit cercetătorii.
Cinci sisteme socio-economice: pietre de temelie ale unei lumi prospere și incluzive
Hazardele climatice, cum ar fi căldura extremă, perturbează din ce în ce mai mult cinci sisteme socio-economice cheie: agricultură, alimentație și băuturi, mediul construit, tehnologie, sănătate și bunăstare, și servicii financiare.
Aceste perturbări afectează afacerile prin creșterea costurilor, deteriorarea infrastructurii și pierderi de locuri de muncă și venituri.
De asemenea, au un impact asupra societății prin deteriorarea sănătății, creșterea stresului mental și subminarea serviciilor esențiale, precum sănătatea, locuințele și hrana.
Riscurile climatice agravează inegalitățile sociale, în special pentru comunitățile marginalizate.
Un studiu estimează că valurile de căldură induse de climă ar putea duce la pierderi economice nete între 3,75 și 24,7 trilioane de dolari până în 2060.
În 2022, expunerea la căldură a dus la pierderea a 490 de miliarde de ore de muncă, ceea ce corespunde unei pierderi de venituri de 863 de miliarde de dolari, agricultura fiind cel mai afectat sector.
Forumul Economic Mondial estimează că valurile de căldură vor reduce productivitatea cu 7,1 trilioane de dolari până în 2050.
„Pericolele climatice perturbă operațiunile și serviciile esențiale, afectează infrastructura, cresc costurile în diverse industrii, generează pierderi de locuri de muncă și venituri și amenință sănătatea și productivitatea forței de muncă.” – potrivit WEF
Dacă nu se iau măsuri rapide, criza climatică va transforma riscurile de astăzi în colapsul economic de mâine.
Fără strategii de reziliență bazate pe dovezi științifice, impactul va fi resimțit nu doar de companii, ci și de întreaga societate.
Într-o lume aflată pe muchie de cuțit, afacerile care vor supraviețui sunt cele care înțeleg că investiția în sustenabilitate nu este un cost, ci o necesitate.
CITIȚI ȘI:
Cum afectează schimbările climatice economia globală și afacerile
