Problema calității aerului este una dintre cele mai mari provocări pe care societatea actuală o are în față. Rezolvarea ei cade în sarcina autorităților locale și naționale, dar și mediul de afaceri poate face o diferență. Companiile trebuie să se adapteze permanent la standardele de mediu din ce în ce mai drastice. Indiferent dacă poluează direct mediul înconjurător, așa cum este cazul industriei cimentului (5% din cantitatea de gaze cu efect de seră la nivel global provine din acest sector economic) sau indirect, cum este cazul industriei serviciilor, companiile din toate sectoarele economice încearca să-și reducă pe cât posibil impactul asupra mediului înconjurător. Unele aleg să investească masiv în tehnologii cât mai prietenoase cu mediul înconjurător, iar altele să își implice angajații în acțiuni de voluntariat pentru reîmpăduriri sau curățarea habitatelor naturale.
Fabricile de ciment își reduc cantitățile de deșeuri și emisiile de gaze cu efect de seră
Cei de la Carpatcement au fost primii producători de ciment din România care au introdus în procesul de fabricație, în iunie 2004, combustibilii alternativi sau co-procesarea. Cel mai important avantaj al folosirii acestor combustibili constă în faptul că sunt economisite cantități semnificative de combustibili fosili și totodată se reduc și emisiile de gaze de seră.
Un alt beneficiu adus comunităților îl reprezintă valorificarea și eliminarea completă a deșeurilor generate de alte industrii și activități (industria petrolieră, auto, agricultura, silvicultura, deșeurile municipale). Arderea în cuptorul de clincher asigură condițiile optime de valorificare a acestor deșeuri, prin temperaturile înalte ale materialului și gazelor. Componenta organică a deșeurilor este complet distrusă și produce energie termică, în timp ce componenta minerală este integrată chimic în structura clincherului, făra a mai produce zguri sau cenuși. Investițiile de mediu pe care compania le-a făcut în modernizarea celor trei fabrici (Tașca, Chișcădaga și Fieni) au totalizat aproximativ 41 milioane de euro.
Investițiile făcute de companie au vizat de asemenea modernizarea utilajelor de desprăfuire folosite în procesele de producție, transport și depozitare. Astfel, s-a redus cantitatea de praf eliberat în atmosferă și emisiile de gaze de ardere. În prezent, acestea se situează sub limitele legale.
De asemenea, Lafarge România se alătură acestui curent prin modernizarea liniei de producție a fabricii din Medgidia și implicit a ridicării standardelor de mediu prin dezvoltarea proiectul de construcție a unei stații de co-procesare a deșeurilor, investiție în valoare totală de 41 de milioane de lei. Acest proiect este co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, valoarea ajutorului nerambursabil fiind de 15,7 milioane de lei. “Stația de co-procesare a deșeurilor va avea un dublu impact pozitiv, atât asupra mediului înconjurător, cât și asupra rezultatelor noastre operaționale. Astfel, contribuim la eliminarea controlată a deșeurilor menajere, pe care le folosim ca și combustibil în procesul propriu de producție, reducând costurile de producție ale uzinei de la Medgidia, dar și consumul de combustibili fosili și conservând, astfel, resursele naturale neregenerabile”, a spus Costin Borc, CEO Lafarge România.
Continental finalizează investiția de 9 milioane de euro pentru reducerea disconfortului olfactiv
Pe parcursul acestui an, producătorul de anvelope Continental va finaliza investiția într-o soluție tehnologică care va elimina mirosul neplăcut din aria fabricii sale din Timișoara. Principiul de operare al soluției tehnice, denumită Oxidare Non-Termică – Tehnologie cu Plasmă Rece (oxigen activ), constă într-un curent alternativ ce generează un câmp de plasmă care descompune oxigenul și apa din aer în radicali de oxigen (oxigen activ). Se produce o reacție de oxidare la contactul cu aerul din procesul de producție al anvelopelor, care la rândul ei neutralizează moleculele de miros rezultate în cadrul procesului de vulcanizare al anvelopelor.
În plus față de implementarea tehnologiei cu plasmă în aria de vulcanizare, compania va instala în aria de mixare a cauciucului un echipament denumit Oxidare Termică Regenerativă. Acest echipament va distruge compușii organici volatili apăruți în cadrul procesului de producție prin oxidarea acestora la temperatură înaltă. Investițiile pentru cele două echipamente se ridică la suma de 9,5 milioane Euro, iar implementarea lor se va desfășura până la finalul anului 2015.
Enel Energie Muntenia plantează câte un copac pentru fiecare 10 MWh „verzi” vânduți
„Mega Copacul” este proiectul Enel demarat în noiembrie 2012, când compania s-a angajat să planteze câte un copac pentru fiecare 10 MWh de energie verde consumată de către clienții săi. Proiectul se desfășoară în aria Parcului Natural Comana, județul Giurgiu. În prima parte a proiectului, voluntarii Enel Enel România, Enel Green Power și ai Asociației MaiMultVerde au plantat 700 de copaci, în baza consumului de energie verde înregistrat până la acea dată. Ultima plantare a avut loc săptămâna trecută când 9.000 de puieți de stejar au fost plantați în Parcul Natural Comana de peste 350 de voluntari în cadrul celei de-a patra etape a proiectului „Mega Copacul”.
Toate activitățile au fost realizate cu sprijinul Ocolului Silvic Comana și al Parcului Natural Comana. Astfel, de la lansarea proiectului „Mega Copacul” au fost plantați, în total, 22.000 de copaci în această zonă. “Clienții noștri au achiziționat cu 15% mai multă energie verde în 2014, comparativ cu anul precedent, dovedind astfel interesul lor în reducerea impactului afacerilor lor asupra mediuluil”, a declarat Michele Grassi, director general Enel Energie și Enel Energie Muntenia.
Banca Transilvania a împădurit 20 de hectare de teren
Deși activitatea unei bănci este destul de limitată în cantitatea de emisii de CO2 eliberate în atmosferă, implicarea angajaților în acțiuni de reîmpădurire este lăudabilă. Angajații Băncii Transilvania sunt implicați din 2014 într-un proiect menit să ajute atât mediul înconjurător cât și locuitorii comunei Budești – Fânațe, care este una dintre comunele cele mai sărace în păduri din zona Transilvaniei, având doar 4% suprafață împădurită.
Până în prezent, voluntarii Băncii Transivania și cei ai Tășuleasa Social au reușit să împădurească 20 de hectare de teren din raza comunei. Rata de prindere a puieților fiind de 90%. Ultima acțiune de împădurire a avut loc la sfârșitul lunii martie, când peste 1.500 de voluntari au reușit ca în patru ore să planteze 40.000 de puieți de frasin.
Problema calității aerului este prima temă abordată de Green Report în cadrul Conferințelor Green Report, o serie de evenimente care pun pe agenda publică probleme de mediu. Pe 23 aprilie vă așteptăm la ElementAIR, la The Ark.
Citește și:
Aerul care ne îmbolnăvește. Interviu cu medicul pneumolog care tratează victimele poluării
Bucureștiul a pierdut 50% din suprafața verde în ultimii 25 de ani
Bucureștiul, obligat prin Planul de Mobilitate să facă tranziția spre transport ecologic
STUDIU Poluarea aerului cauzează mai multe decese decât estimările anterioare
