Introducerea, din luna septembrie a acestui an, a noilor directive europene ErP (Energy-related Products Directive), va avea un impact puternic și va schimba percepția românilor cu privire la echipamentele alese pentru încălzirea locuinței, potrivit unei analize realizate de Ariston Thermo România.
„Este important de știut că introducerea normativelor ErP nu va avea impact asupra celor care au deja instalate centrale termice. Normativele prevăd ca, începând cu septembrie 2015, centralele termice ce intră pe piață să fie doar cu tehnologie în condensare. Acestea au o eficiență de până la 108%, emisii reduse de noxe și asigură o economie de până la 35% la consumul de gaz”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Country Manager Ariston Thermo România.
Acesta a adăugat că încă de anii trecuți românii au început să se îndrepte spre modele în condensare, înțelegând beneficiile pe care le aduc, iar normativele sunt un pas firesc în drumul spre eficientizare la nivelul pieței locale. În plus, acestea impun și etichetarea energetică a centralelor și, în acest fel, utilizatorii vor putea alege mai ușor produsul potrivit, într-un mod similar cu alegerea electrocasnicelor. „Introducerea directivelor ErP are ca principal scop reducerea consumului de combustibil și a noxelor. Astfel, prin restrângerea echipamentelor disponibile pe piață doar la cele cu un grad ridicat de eficiență, estimăm că vom asista la o educare a consumatorilor care vor înțelege această necesitate”, a mai spus Drăguleanu.
Doar 2 din 10 orașe din România mai au sistem centralizat de încălzire
„În acest moment, potrivit analizei Ariston pe baza datelor raportate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și Institutul Național de Statistică (INSSE), din peste 320 de municipii și orașe, doar în 67 mai există sistem centralizat de termoficare, iar majoritatea românilor sunt permanent în căutarea unei alternative pentru încălzire, dorind atât confort, cât și reducerea costurilor”, a mai spus Drăguleanu.
Astfel, orașele București, Timișoara și Cluj-Napoca, singurele orașe din România cu peste 300.000 de locuitori ce mai dispun de sistem termoficat, au un total de 660.000 de abonați la CET-uri, cifră ce însumează circa 50% din numărul total de 1,326 milioane de abonați la nivel național.
„Chiar dacă încă dispun de un număr mare de abonați, orașele Cluj-Napoca și Timișoara s-au confruntat în ultimii ani un număr foarte mare de debranșări. Astfel, în perioada 2012 – 2014 la Timișoara peste 13.500 de familii au renunțat la sistemul centraliat, iar la Cluj-Napoca numărul a ajuns la aproape 5.000”, a mai spus reprezentantul companiei.
În ceea ce privește Bucureștiul, cu un număr total de 564.379 de locuințe termoficate, acesta reprezintă circa 43% din totalul numărului de abonați la nivel național, motivul principal fiind faptul că tariful facturat populatiei pentru o gigagalorie este de 170 – cel mai mic practicat la nivel național, după orașe precum Bacău sau Cluj-Napoca.
În ceea ce privește orașele cu peste 200.000 de locuitori ce mai dispun de sistem centralizat de încălzire, Constanța, Craiova, Ploiești, Galați, Iași și Brașov însumează peste 315.000 de abonați la CET-uri. În cazul orașelor cu peste 150.000 de locuitori, doar trei mai au sistem centralizat – Pitești Oradea și Arad, și deservesc puțin peste 120.000 de abonați în total.
„Pentru a face o radiografie corectă a pieței locale de încălzire, este important de menționat că, din 67 de orașe care mai dispun de termoficare, 17 au sub 10.000 si 29 au sub 1.000 de abonați fiecare”, a mai spus Drăguleanu. În plus, din 41 de județe, în ultimii 5 ani 8 au renunțat la sistemul centralizat de încălzire (Alba, Bistrița, Brăila, Dâmbovița, Ialomița, Maramureș, Sălaj și Satu Mare). În ceea ce privește județele aflate la celălalt pol, cu cel mai mare număr de abonați, se numără Constanța, Bihor și Timiș.
Astfel, în contextul unui sistem de termoficare învechit și foarte dispersat la nivel național, românii optează pentru un sistem propriu de încălzire, iar centrala termică este principala opțiune. Acest lucru se datorează diferenței foarte mari între costurile pe care le plătesc românii pentru o gigacalorie în sistem centralizat și cel pentru una produsă de o centrală termică. Astfel, la nivel național, potrivit datelor ANRSC la nivelul lunii iunie 2015, costul mediu unei Gcal facturat către populatie este de 226 lei. Însă există orașe unde prețul este chiar mai mare: Constanța – 383 lei/Gcal, Arad – 290 lei/Gcal, Sibiu și Iași – 265 lei/Gcal. Spre comparație, în cazul alegerii unei centrale termice în condensare, costul de producere a unei Gcal este de aprox. 175 de lei.
Citește și:
Cogenerarea, singura tehnologie care permite economii de 40% la combustibilii fosili
România are nevoie de o strategie pentru energie termică pentru a evita un colaps
România rămâne una din cele mai ineficiente țări din UE din punct de vedere energetic
