În prezent, oamenii emit în atmosferă aproximativ 9,5 miliarde de tone metrice de carbon anual prin arderea combustibililor fosili, plus încă 1,5 miliarde prin defrișări și alte schimbări ale utilizării terenurilor. Din acest carbon produs de om, pădurile și alte tipuri de vegetație absorb circa 3,2 miliarde de tone metrice anual, în timp ce oceanele absorb aproximativ 2,5 miliarde de tone metrice pe an. Un total net de 5 miliarde de tone metrice de carbon produs de oameni rămâne în atmosferă anual, crescând concentrația medie globală de dioxid de carbon cu aproximativ 2,3 părți per milion pe an. Te-ai întrebat cum influențează oamenii încălzirea globală? Din 1750 încoace, oamenii au crescut cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă cu aproape 50%. Datele nu sunt doar îngrijorătoare, ci arată cum influențează oamenii încălzirea globală în moduri concrete. Iată cum stau lucrurile, dar și ce soluții există pentru a opri sau a diminua acest fenomen.
Încălzirea globală – cât din fenomen e cauzat de om?
Fiecare aspect al vieții moderne implică costuri ascunse pentru mediu. Recunoașterea cauzelor umane ale schimbărilor climatice ne poate ajuta să construim un viitor mai durabil.
Te-ai întrebat vreodată cum afectează mediul produsele tale preferate – acel hanorac cool, noul iPhone sau gustarea delicioasă? Chiar și lucruri la care nu te gândești des, cum ar fi aerul condiționat sau frigiderul, le-ai simți lipsa dacă ar dispărea.
Multe produse pe care le folosești au costuri ascunse pentru mediu, iar unele generează cantități enorme de gaze cu efect de seră.
Fiecare etapă a ciclului de viață al unui produs lasă o urmă. Emisiile pot apărea atunci când materiile prime sunt extrase și procesate în fabrici, ambalate și apoi transportate. Chiar și după ce ai cumpărat ceva, impactul său asupra climei poate continua prin energia electrică pe care o consumă, puterea necesară pentru spălare sau deșeurile generate după ce este aruncat.
Dar ce sunt exact gazele cu efect de seră și de ce au un impact atât de puternic asupra climei Pământului? Înțelegerea modului în care aceste gaze se formează și cum să le măsurăm efectele este esențială pentru a face față celei mai mari provocări de mediu a vremurilor noastre. În această resursă, vei afla cum acțiunile și alegerile cotidiene pot ajuta sau dăuna planetei noastre.
Cum influențează oamenii încălzirea globală – CO2
Oamenii au schimbat dramatic atmosfera în ultimele secole, în principal prin eliberarea unor cantități uriașe de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2). Totul a început în secolul al XVIII-lea, odată cu Revoluția Industrială, o perioadă în care societatea umană a început să se schimbe rapid.
Înainte de acest moment, economiile erau bazate în mare parte pe agricultură. Majoritatea produselor finite erau realizate lent și cu migală de meșteri pricepuți. Activitatea umană emitea gaze cu efect de seră, dar la niveluri mult mai mici.
Totul s-a schimbat odată cu apariția noilor procese industriale și a mașinilor, cum ar fi motorul cu aburi. Pentru a alimenta industriile în creștere, societățile aveau nevoie să ardă combustibil, și mult. Din ce în ce mai frecvent, acest combustibil era cărbunele.
Cărbunele a fost un element esențial pentru că avea o densitate energetică mare (aproximativ de trei ori mai multă energie decât aceeași cantitate de lemn) și era relativ simplu de accesat.
Arderea cărbunelui alimenta eficient motoarele cu aburi ce puneau în mișcare fabrici, trenuri și nave, permițând industriei să crească fără precedent.
Folosirea cărbunelui a declanșat un lanț de evenimente: au apărut fabrici peste tot, orașele s-au extins, iar oamenii au început să migreze în număr mare către zone urbane pentru muncă. Aceasta a marcat începutul unei schimbări globale spre utilizarea combustibililor fosili – cărbune, petrol și gaze naturale – pentru a alimenta aproape fiecare aspect al vieții moderne.
Astăzi, acești combustibili sunt coloana vertebrală a societății moderne. Totuși, arderea lor eliberează CO2 în atmosferă. Cum se întâmplă asta?
Combustibilii fosili s-au format din rămășițele unor plante și animale antice îngropate adânc în pământ – majoritatea conținând carbon, conform climate.gov. De-a lungul milioanelor de ani, căldura și presiunea au transformat aceste rămășițe în substanțe bogate în energie. Prin urmare, când oamenii ard acești combustibili pentru energie, trimit în atmosferă CO2 care anterior era blocat în subteran.
CO2 reține căldura Soarelui în atmosferă, încălzind Pământul – un proces cunoscut sub numele de efectul de seră.
Alte activități care contribuie la încălzirea globală
Deși combustibilii fosili sunt principalii vinovați, alte activități umane contribuie și ele la schimbările climatice.
Defrișările și modificarea terenurilor au dus la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Totodată, pe măsură ce lumea se modernizează și devine mai bogată, s-au schimbat și obiceiurile alimentare. Cu mai mulți oameni care își permit carne, cererea pentru animale crescute în ferme – cum ar fi vitele și oile – a crescut enorm. Aceste animale emit metan (CH4), un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât CO2, în timpul digestiei. În plus, îngrășămintele folosite de fermieri pentru a produce mai multă hrană eliberează oxid de azot (N2O), un alt gaz care reține căldura.
Unele tehnologii moderne menite să îmbunătățească viața oamenilor contribuie și ele la problemă. Aerul condiționat și frigiderul, printre alte facilități moderne, folosesc gaze fluorurate. Aceste gaze au fost create ca înlocuitori mai siguri pentru substanțele care distrugeau stratul de ozon, dar sunt extrem de eficiente în reținerea căldurii – de peste zece mii de ori mai puternice decât CO2. Pe măsură ce aceste aparate au devenit tot mai răspândite, utilizarea gazelor fluorurate a crescut foarte mult.
Diferite gaze cu efect de seră încălzesc Pământul în ritmuri diferite
Deși dioxidul de carbon este cel mai comun gaz cu efect de seră, nu este cel mai puternic în reținerea căldurii. Gaze precum metanul și oxidul de azot sunt mult mai eficiente în captarea căldurii solare.
Unele pot rămâne în atmosferă pentru perioade îndelungate, ceea ce le face și mai puternice în încălzirea planetei.
Pentru fiecare gaz cu efect de seră, oamenii de știință calculează potențialul său de încălzire globală (GWP).
Această măsură ia în considerare câtă căldură poate reține un gaz și cât timp rămâne în atmosferă. Scorul GWP este, practic, o comparație cu rolul dioxidului de carbon în încălzirea globală.
Diferite activități umane eliberează gaze cu efect de seră în cantități și tipuri variate. De aceea, liderii trebuie să ia în calcul GWP-ul gazelor pe care politicile lor climatice ar trebui să le reglementeze. Dacă vor să limiteze încălzirea globală sub un anumit prag, trebuie să știe care gaze să limiteze și în ce măsură.
Cum emit oamenii gaze cu efect de seră
Oamenii produc gaze cu efect de seră printr-o gamă largă de activități. Pentru a le urmări mai bine, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) le împarte în cinci sectoare principale: energie, industrie, agricultură și utilizarea terenurilor, transport și clădiri.
- Energie: Lumea depinde de electricitate pentru aproape tot – încărcarea dispozitivelor, funcționarea fabricilor și iluminatul. Însă modul în care sectorul energetic produce electricitate îl face unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră. Ori de câte ori aprinzi lumina, probabil folosești energie produsă în centrale electrice. În plus, extracția și transportul combustibililor necesari pentru producerea de energie și căldură contribuie și ele la emisii.
- Industrie: Energia consumată de industrie, procesele de producție și gestionarea deșeurilor contribuie la emisiile substanțiale ale acestui sector. Energia necesară pentru mașinile industriale provine adesea din arderea combustibililor fosili. Multe procese industriale necesită temperaturi foarte ridicate sau reacții chimice ce emit gaze cu efect de seră. Fabricile produc și deșeuri și subproduse. Gestionarea lor, fie prin depozitare, ardere sau tratare a apei reziduale, generează emisii suplimentare.
- Agricultură și utilizarea terenurilor: Agricultorii cultivă hrana noastră, dar o fac și prin procese care eliberează gaze cu efect de seră. Cultivarea terenurilor, creșterea animalelor, aplicarea îngrășămintelor și defrișările contribuie major la emisiile globale. În plus, atunci când pădurile sunt tăiate pentru a face loc terenurilor agricole, se reduce capacitatea lor de a absorbi CO2. În unele regiuni, schimbarea utilizării terenurilor are un impact la fel de mare ca arderea combustibililor fosili.
- Transport: Mașinile, trenurile, avioanele și navele folosesc aproape exclusiv combustibili fosili pentru a funcționa. În consecință, transportul este responsabil pentru un procent important din emisiile globale. Emisiile provin direct de la vehicule și din producția de combustibil pentru acestea.
- Clădiri: În casele și clădirile noastre, folosim energie pentru încălzire, răcire, gătit și alte activități zilnice. Această energie provine adesea din surse fosile. De asemenea, materialele de construcție, cum ar fi cimentul, contribuie la emisiile din industrie.
Cum putem încetini efectele încălzirii globale
Nu există o soluție universală pentru oprirea sau încetinirea încălzirii globale. Fiecare persoană, companie, autoritate locală, statală sau federală trebuie să-și evalueze opțiunile în funcție de propriile circumstanțe.
Experții spun că este probabil să fie nevoie de o combinație de mai multe strategii care să funcționeze împreună. În linii mari, iată câteva exemple de strategii de reducere a efectelor schimbărilor climatice pe care le putem folosi pentru a încetini sau opri încălzirea globală cauzată de oameni (află mai multe):
- Acolo unde este posibil, putem trece la surse de energie regenerabilă (cum ar fi energia solară și eoliană) pentru alimentarea locuințelor și clădirilor, emițând astfel mult mai puține gaze cu efect de seră în atmosferă.
- Acolo unde este fezabil, putem folosi vehicule electrice în locul celor care funcționează pe bază de combustibili fosili; sau putem folosi transportul public în locul autoturismelor personale.
- Acolo unde ne permitem, putem economisi energie printr-o mai bună izolare a locuințelor și clădirilor, precum și prin înlocuirea electrocasnicelor vechi și ineficiente cu modele mai eficiente energetic.
- Acolo unde este practic, ne putem compensa emisiile anuale de dioxid de carbon investind în servicii comerciale care extrag o cantitate echivalentă de carbon din atmosferă, cum ar fi plantarea de copaci sau tehnici de captare și stocare a carbonului.
- Acolo unde este posibil, putem susține afacerile locale care utilizează și promovează practici sustenabile și responsabile față de climă, precum cele menționate mai sus.
- Putem lua în considerare stabilirea unei limite superioare pentru cantitatea de dioxid de carbon pe care ne permitem să o emitem într-un anumit interval de timp.
