Cum e tratat mediul în programul de guvernare? 20 de măsuri benefice dacă ar fi implementate

Președintele Asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, Florin Stoican, a studiat conținutul secțiunii de mediu din ultimul program de guvernare, cu care PNL intenționa să meargă în Parlament, și a scos în evidență 20 de măsuri benefice dacă ar ajunge să fie și aplicate în România: 

Ultimul program de guvernare făcut public este cel al Guvernului Ciucă, depus în Parlament vinerea trecută. Chiar dacă Ciucă și-a depus între timp mandatul, este de așteptat ca liberalii să susțină în linii mari aceleași măsuri și pe viitor.

Dintre cele 420 de pagini ale programului, 13 sunt dedicate mediului. E mult? E puțin? E bine? E rău? Asta depinde pe cine întrebi și la ce raportezi. Dacă ne uităm la programele de guvernare de acum 10 ani, chiar 3 ani, nu prea găsim pe-acolo capitol de mediu, ci doar niște referiri vagi la rezolvarea unor problem de mediu. Așa că raportat la trecutul nu prea îndepărtat, acest program, alături de ultimele două dinaintea lui (Guvernul Cioloș și Guvernul Cîțu), sunt din altă ligă.

Nu aveam cum altfel, doar suntem împinși de la spate de politicile europene care dau o importanță deosebită mediului, prin Green Deal și țintele verzi asumate. Vrem, nu vrem, trenul UE ne duce și pe noi în direcția bună.

Așa că, ultimul program de guvernare, în care se găsesc foarte multe măsuri și propuneri preluate din programul de guvernare al fostei coaliții PNL-USR-UDMR, are un capitol dedicate mediului, împărțit în subcapitolele:

• Combaterea schimbărilor climatice,
• Păduri,
• Managementul apelor și solului,
• Reciclare și economie circulară,
• Situri contaminate și chimicale,
• Biodiversitate și arii protejate,
• Administrația Biosferei Delta Dunării,
• Managementul faunei sălbatice,
• Planurile de management pentru ariile naturale protejate,
• Administrația Fondului de Mediu.

Dintre acestea, am remarcat câteva propuneri bune, referitoare la păduri și conservarea naturii:

1. Strategie forestieră națională. Avem nevoie de o strategie care să fie baza reformei sectorului silvic-forestier și care să se alinieze cu politicile UE în domeniu, mai ales că noi nu avem o strategie forestieră în vigoare. Ministerul Mediului are în derulare un proiect SIPOCA din care trebuia să rezulte o nouă strategie, dar nu se mai știe nimic despre acesta. În 2020 a fost realizată o amplă dezbatere și consultare a factorilor interesați, adunându-se și punându-se la dispoziția ministerului opțiunile celor interesați. Deși ministerul a anunțat că până la sfârșitul anului trecut vom avea o strategie, aceasta tot nu a apărut. Între timp a apărut strategia forestieră europeană, subsecvente celei pentru biodiversitate, deci trebuie să ne alineim și noi.
2. Acces liber în pădure, pe jos și cu bicicleta. Codul silvic actual, dar și alte acte normative, sancționează accesul pe jos și cu bicicleta în afara traseelor marcate și omologate. Practic încălcăm legea dacă ne plimbăm printr-o pădure și din orice motiv ieșim dintr-un traeu turistic marcat și omologat (astea sunt numai în zona montană, de altfel), iar în cazul biciclitului suntem contravenienți oriunde în pădure, de vreme ce nu avem încă un cadru legal de marcare și omologare a traseelor cicloturistice. Principiul trebuie să fie acela al liberului acces, cu restricții acolo și când se impun din motive de protecție și conservare a unor specii și habitate sau pentru siguranța vizitatorilor. Dacă vrem să-i apropiem pe oameni de natură trebuie să-i încurajăm să meargă în natură, nu să-i alungăm.
3. Program național de împădurire este cel propus în PNRR, care propune plantarea a 56.000 ha păduri noi și perdele forestiere.
4. Finalizarea evaluării și protejării pădurilor cu valoare ridicată. E rușinos și criminal pentru patrimoniul național ca la peste 15 ani de la demararea procesului să nu finalizăm evaluarea și punerea sub protecție a pădurilor virgine. Acum avem 62.655 ha înscrise în catalogul național.
5. Interzicerea exploatărilor forestiere în parcurile naționale. Mai jos în program, guvernanții se contrazic, propunând creșterea graduală a zonelor de non-intervenție din parcuri la 75%, conform recomandărilor IUCN. Trebuie pornită măcar această dezbatere. Acum, în jumătate din pădurile parcurilor naționale se poate tăia legal. Iar UE are țintă ca 10% din teritoriu să fie strict protejat, însă România protejează circa 2% în acest moment.
6. Reforma Romsilva. RNP Romsilva administrează aproape jumătate din pădurile țării, cele ale statului, 3,1 milioane ha, plus alte cca, 1 milion ha păduri private. Este o instituție cheie în domeniul pădurilor, care necesită auditare și reformă.
7. Compensații pentru proprietarii de păduri protejate. Nu putem face conservare fără resurse, conservarea are costuri, care trebuie asumate de către stat.
8. Reforma vânzării lemnului, prin trecerea de la estimare la măsurarea lui pentru vânzare, care este esențială pentru eliminarea din piață a lemnului ilegal. La ora actuală estimările, doar prin marja de eroare acceptată, lasă posibilitatea ajungerii în piață a unor mari cantități de lemn nefiscalizat, fără acte. Măsurarea lemnului la ieșirea din pădure e soluția pentru legalizarea pieței.
9. Asumarea țintelor europene de 30% arii protejate și 10% protecție strictă. Noi suntem la 24%, respectiv 2%.
10. Reforma Agenției Național pentru Arii Naturale Protejate și reintroducerea societății civile la administrarea ariilor naturale protejate. OUG 75/2018 a eliminat un sistem care începea să funcționeze, cel al custodiilor ariilor naturale protejate și a pus în loc un monopol al ANANP, o instituție care s-a dovedit lipsită de capacitatea și experiența necesare administrării ariilor naturale protejate.
11. Aprobarea Regulamentului Parcului Natural Văcărești. Regulamentul a fost făcut din 2018 de către Asociația Parcul Natural Văcărești, dar nu a mai fost aprobat, ținând cont că Asociația a fost exclusă din administrarea Parcului, prin aprobarea OUG 75/2018.
12. Aprobarea legii ariilor protejate urbane și realizarea rețelei naționale de arii protejate urbane. Inițiativa legislativă și proiectul rețelei sunt ale societății civile, pornind de la proiectul Parcului Natural Văcărești, în conformitate cu prevederile strategiei UE pentru biodiversitate.
13. Evaluarea populațiilor de carnivore mari prin metode științifice. Trebuie să știm prin metode științifice acceptate câte animale sălbatice avem, înainte de a propune măsuri de management pentru populațiile acestora.
14. Implementarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate și armonizarea lor cu alte planuri și programe. Din păcate se vorbește mai mult de revizuirea unor planuri, la fel ca în PNRR, decât de implementare, despre măsuri concrete de conservare.
15. Reformarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. Delta Dunării este cea mai mare zonă umedă a Europei, are nevoie de administrare performantă, aliniată standardelor europene.
16. Reforma sistemului de management al faunei sălbatice, adică vânătoare. Este un mare progres că se renunță la terminologia gen „ocrotiți vânatul!”, e mare nevoie de reformarea acestui sistem total lipsit de transparență.
17. Măsuri de prevenție pentru diminuarea conflictelor om-urs, inclusiv program AFM pentru garduri electrice. E nevoie de prevenție, nu numai de intervenție.
18. Axă de finanțare dedicată conservării biodiversității. Conservarea naturii a fost subfinanțată cronic ani la rând. Asta în condițiile în care 3% din vânzarea lemnului și vânătoare se duc de ani de zile la bugetul AFM. Ar fi normal ca măcar acești bani să se reîntoarcă pentru protecția pădurilor și faunei.
19. Reorganizarea AFM pentru finanțările din PNRR. Din păcate AFM rămâne captiv programelor Rabla.
20. Renaturarea terenurilor degradate și restaurarea zonelor inundabile.

Am ales 20 de măsuri bune, mai sunt și altele, mai sunt și bâlbe, mai sunt și măsuri ancorate în trecutul politic invaziv și distructiv pentru natură. Dar e mul mai bine ca până acum.

Și mai e ceva: de la programele de guvernare la punerea lor în practică e cale lungă. Iar românii, inclusiv politicienii, s-au învățat ca aceste programe să fie niște hârtii de care toată lumea uită imediat ce guvernul se instalează. Să sperăm că ajungem să și vedem puse în practică măsurile bune, nu numai să ne mulțumim că scrie de bine prin programe și strategii. Dar asta depinde și de noi, să-i tragem de mânecă pe politicieni, până se învață să și facă ceea ce zic și ne promit în programele de guvernare.

De același autor, citește și: Parcul Natural Văcăreşti şi importanţa ariilor protejate urbane, ca soluție la atenuarea schimbărilor climatice

DESPRE AUTOR: FLORIN STOICAN

Florin Stoican, președinte al Asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, este geolog, conservaționist, membru coordonator al echipelor care au înfiintat Parcul Național Buila-Vânturarița și Parcul Natural Văcărești, cu expertiză în conservarea naturii, managementul ariilor protejate și al resurselor naturale, dezvoltare durabilă, educație ecologică.