The Guardian a realizat un ghid complet cu toate efectele pe care le au schimbările climatice asupra sănătății omului. De exemplu, temperaturile crescute duc, printre altele, la nașteri premature, riscuri de explozie a focarelor de salmonella și devieri de comportament (violență), iar poluarea aerului face simptomele alergiilor mai agresive, cauzează stres inimii și plămânilor și crește riscul de atac cerebral.
Alergii
Pe măsură ce temperatura crește, plantele produc mai mult polen pentru perioade mai lungi de timp și intensifică și prelungesc astfel sezonul de alergii. De asemenea, nivelurile de concentrație de dioxid de carbon din atmosferă – aflate în creștere – pot face plantele să crească mai mult și să producă mai mult polen, care reprezintă cauza alergiilor în 20% din cazuri. În plus, simptomele precum durere în zona sinusurilor, presiune în urechi și nas înfundat pot deveni din ce în ce mai intense.
Sarcină și complicații la naștere
Schimbările climatice înrăutățesc poluarea aerului și căldura, care le afectează în special pe femeile însărcinate. Bruce Bekkar, fost ginecolog și actual activist față de protejarea mediului, a analizat datele a 68 de studii realizate în Statele Unite pe 30 de milioane de femei însărcinate. Concluzia a fost că doctorii ar trebui să le vorbească pacienților despre cum valurile de căldură pot duce la nașteri premature și cum evitarea zonelor poluate le poate ajuta să aibă copii sănătoși.
„Constatăm că avem un număr tot mai mare de copii născuți deja într-o stare slăbită din cauza poluării căldurii și aerului”, a spus acesta.
În țările în curs de dezvoltare, femeile însărcinate pot suferi și de lipsa de apă sau de mâncare sau pot fi expuse riscului ciupiturilor de insecte purtătoare de boli, toate cauzate de schimbările climatice.
Boli ale inimii și plămânilor
Poluarea aerului a devenit mai gravă pe parcurs ce temperaturile au crescut, cauzând stres la nivelul inimii și plămânilor. Poluarea care provine din arderea combustibililor fosili duce la creșterea numărului de internări în spital și de morți provocate de boli cardiovasculare și are legătură cu mai multe atacuri de astm și alte probleme de respirație.
Mai mult, incendiile de vegetație – care sunt din ce în ce mai dese – răspândesc un fum periculos în aer, iar zilele călduroase creează mai mult smog, pe care Asociația Americană pentru Plămâni îl descrie ca acționând precum „o arsură de soare asupra plămânilor, care ar putea duce la astm”.
Deshidratare și probleme de inimă
Zilele călduroase fac și hidratarea mai dificilă, ceea ce duce la dezechilibre de electroliți, pietre la rinichi și blocaje renale. Pacienții care au nevoie de dializă pot întâmpina dificultăți în a-și primi tratamentul în episoadele de vreme extremă.
Boli ale pielii
Temperaturile ridicate și apariția găurilor în stratul de ozon cresc riscul de cancer de piele.
Boli digestive
Căldura este asociată și cu riscuri mari de explozie a focarelor de salmonella și campylobacter. Ploile extreme pot contamina apa de băut, iar algele care se înmulțesc datorită temperaturilor ridicate pot cauza probleme gastrointestinale.
Boli infecțioase
Schimbarea temperaturilor și a nivelurilor de precipitații favorizează răspândirea insectelor care transmit malarie, Dengue, boala Lyme și virusul West Nile. Seceta și inundațiile cresc riscul de holeră și de criptosporidioza.
Boli psihice
Asociația Psihologilor Americani a creat un ghid de 69 de pagini despre cum schimbările climatice pot induce stres, depresie și anxietate. Persoanele expuse la efectele vremii extreme sau strămutate din cauza acestora se află într-un risc major de boli mintale. Căldura extremă poate face, de asemenea, efectele acestor boli mult mai agresive.
Afecțiuni neurologice
Poluarea care provine de la arderile combustibililor poate crește riscul de atac cerebral. Arderea cărbunelui produce și mercur, care este considerat toxic pentru fetuși. Bolile răspândite de țânțari și de căpușe cresc șansele de afecțiuni neurologice. Căldura extremă este asociată cu boală cerebrovasculară, o boală care afectează irigarea cu sânge a creierului.
Nutriție
Emisiile de dioxid de carbon scad densitatea nutrivită a culturilor, reducând nivelurile de proteine, zinc și fier și provocând deficiențe nutritive. Rezervele de alimente sunt afectate și de secetă, instabilitatea socială și inegalitatea privind schimbările climatice.
Traume
Episoadele de vreme extremă, printre care uragane, inundații și incendii de vegetație provoacă deseori daune fizice, cum ar fi fracturi minore, răni și inhalare de fum. Temperaturile foarte ridicate sunt asociate și cu agresiune și violență, iar criza climatică are legătură cu conflicte violente și migrații forțate.
