LAUREAŢII GALEI GREEN REPORT
Coca-Cola România s-a numărat printre câștigătorii Galei Green Report 2024 la categoria EXCELENȚĂ ÎN PROIECTE DE CONSERVARE A PATRIMONIULUI NATURAL. Proiectul câștigător „Împreună pentru Dunăre” este unic nu doar prin rezultate, ci și prin faptul că este primul de acest gen dezvoltat pe teritoriul României.
Am discutat cu Mihaela Niță, Public Affairs Director la Coca-Cola România, despre cum au gestionat proiectul, dar și ce înseamnă pentru ei câștigarea unuia dintre premiile Green Report.
Green Report: Cum ați identificat nevoia proiectului „Împreună pentru Dunăre”?
Mihaela Niță: Pornind de la o strategie globală care reflectă o abordare responsabilă a gestionării apei, Compania Coca-Cola investește constant în soluții eficiente de management al apei pe tot parcursul procesului de producție, precum și dincolo de unitățile sale de producție, pentru conservarea și regenerarea apei.
„Împreună pentru Dunăre”, finanțat de Fundația Coca-Cola și implementat de WWF-CEE și Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea, este unul din programele prin care punem în practică strategia noastră de management responsabil al apei, sprijinind peste nouă intervenții în șase țări riverane Dunării (Austria, Bulgaria, Croația, Ungaria, Serbia și România).
Inițiativa aduce multiple beneficii, atât pentru companie, cât și pentru comunitate și mediul înconjurător. Prin această abordare, ne-am concentrat pe soluții sustenabile care sprijină biodiversitatea și contribuie la protejarea resurselor de apă, având un impact pozitiv pe termen lung.
Apa hrănește viața pe Pământ. Noi o folosim în operațiunile noastre, apa fiind principalul ingredient din băuturile noastre. Aceasta este la fel de vitală și pentru oameni, comunități și natură, de aceea ne dorim să o folosim în mod responsabil.
Călătoria noastră în managementul responsabil al apei a început acum mai bine de 20 de ani, deci nu suntem la prima încercare. Acest lucru a evoluat de-a lungul timpului, iar, acum, cea mai recentă strategie urmărește ca prin reducerea, reutilizarea, reciclarea și, nu în ultimul rând, reîntoarcerea în natură a apei pe care o consumăm, să atingem obiectivul de a fi cel puțin neutri în ceea ce privește consumul de apa.
Adică să reîntoarcem înapoi în comunități 100% din apa pe care o folosim. Facem acest lucru prin intervenții în operațiuni, adică un consum responsabil al apei în procesele de producție.
Pentru apa care este folosită în băuturile noastre și se duce la consumator venim cu acest gen de intervenții în colaborare cu partenerii noștri, pentru a reîntoarce în alte moduri această apă din băuturile consumate de clienții noștri.
Pornind de la strategia pe care o avem și în parteneriat cu WWF, am identificat această posibilitate de a reface zonele umede care au beneficii multiple. Am pornit și de la niște statistici dureroase.
De exemplu, în 2007, WWF a identificat fluviul Dunărea ca fiind unul dintre cele 10 cele mai amenințate râuri din lume, din punctul de vedere al biodiversității. Acest lucru se întâmplă, în primul rând, din cauza dispariției zonelor umede care existau de-a lungul fluviului, dar și pe afluenții acestuia.
În ultimii 150 de ani, peste 80% din zonele umede de-a lungul Dunării au dispărut.
În cazul nostru concret, acest lucru s-a întâmplat în principal din cauza reamenajării fluviului și a luncii sale pentru a „reda” cât mai multe terenuri agriculturii sau acvaculturii intensive.
S-au construit diguri și au fost schimbate cursurile anumitor râuri. Aceste lucruri au venit cu beneficii pentru comunități pe termen scurt, dar pe temen lung și în condițiile noilor condiții de climă aceste soluții nu pot garanta adaptarea comunităților și a ecosistemele naturale.
WWF a identificat toate aceste urmări. Zonele umede sunt niște zone care ajută foarte mult la creșterea rezilienței la schimbările climatice, prevenirea inundațiilor în aval, dar și reducerea secetei și asigurarea accesului la apa din zona respectivă.
De asemenea, s-a descoperit că acestea sunt niște zone care stochează carbon foarte bine și, deși reprezintă doar 3% din suprafața globală, acestea stochează 30% din carbonul emis în atmosferă.
Practic, zonele umede stochează de două ori mai mult carbon decât o fac pădurile care sunt recunoscute pentru această capacitate.
Un alt beneficiu, la fel de important, îl reprezintă dezvoltarea socio-economică a zonelor renaturate, fie că vorbim de turism sau de pescuit.
G.R.: Care au fost principalele impedimente pe care le-ați întâmpinat în derularea proiectului?
M. Niță: Echipa de implementare WWF a întâmpinat multe provocări pentru că este o intervenție de pionierat și de aceea tot ce s-a planificat a necesitat modificări de-a lungul timpului și proiectul, chiar s-a întârziat câțiva ani, din cauza acestor impedimente. Voi menționa doar câteva: este o intervenție foarte complexă și necesită alinierea și colaborarea cu foarte mulți alți actori, pornind de la instituții internaționale și ajungând până la autoritățile centrale din România, cu un accent deosebit pe autoritățile locale.
Am implicat și membrii comunității, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri. Colaborarea acestora a fost esențială pentru implementarea proiectului. Proiectele de acest tip oferă multiple beneficii, dar necesită, de asemenea, parteneriate solide și un efort susținut pentru a le construi.
Ne bucurăm că am reușit să realizăm acest lucru, iar acest exemplu de soluție bazată pe natură a fost preluat ca bună practică în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în planul integrat de prevenire a inundațiilor. Acum el este prezentat ca o modalitate eficientă de intervenție, care să prevină inundațiile în zona dunăreană.
Un alt impediment a fost și este specific țării noastre. Am avut nevoie de multe clarificări legate de cadastru zonal. S-au pierdut doi sau trei ani, numai încercând să se lămurească acest lucru și să putem să facem reconstrucția ecologică cu toate actele clare și în regulă.
Cred că, în mare, cam acestea au fost impedimentele, dar, cu perseverență și cu foarte mult efort am reușit să le depășim și să implementăm proiectele.
G.R.: Am văzut că proiectul este unul transectorial și internațional cu mediul privat, autorități publice, autorități internaționale și societatea civilă. Care credeți că e modul prin care astfel de proiecte pot fi promovate ca exemple de bune practici?
M. Niță: Prin această întrebare mă duceți la continuarea acestui proiect. Este nevoie ca oamenii, de fapt, instituțiile și entitățile care pot avea un aport în implementarea unor astfel de proiecte să cunoască genul acesta de intervenții.
De aceea, noi vom continua acest proiect. În partea a doua, ne dorim împreună cu WWF să promovăm ideea acestor soluții bazate pe natură în creșterea rezilienței comunităților în fața schimbărilor climatice.
Vrem să arătăm că despre asta este vorba – să readucem natura și biodiversitatea acolo unde există, și astfel inversăm tendința pe care o identificăm [distrugerea zonelor umede, n.red] în prezent în mediul înconjurător.
Sunt planificate în continuare intervenții care să arate beneficiile pe care astfel de soluții bazate pe natură le au în creșterea acestei reziliențe. Fie că este vorba de prevenirea inundațiilor, fie că este vorba de reducerea secetei sau alte astfel de lucruri atât pentru comunitățile rurale, cât și pe comunitățile urbane.
Planificăm acum să avem intervenții în zona Chilia Veche în Delta Dunării, dar și în Tulcea, ca zonă urbană. Prin toate aceste intervenții încercăm să demonstrăm beneficiile pe care aceste soluții le au pentru binele comunității și al nostru, al tuturor, atunci când vorbim despre mediul înconjurător.
G.R.: Cum vedeți rolul Coca-Cola România în tranziția către o economie mai verde?
M. Niță: Ne dorim să fim un actor responsabil în protecția mediului, pentru că avem un impact asupra mediului prin operațiunile noastre, dar mai mult decât atât ne dorim să fim parte din comunitatea în care activăm și să dezvoltăm această comunitate, în același timp cu dezvoltarea operațiunilor noastre.
Da, avem strategii pe toate componentele importante cu impact venit din operațiuni. Avem strategii pentru managementul responsabil al deșeurilor, avem strategii pentru managementul apei și mai multe în zone adiacente, în ceea ce privește forța de muncă și așa mai departe.
M-aș concentra pe partea de apă, pentru că este subiectul acestui interviu. Aș mai vrea să adaug că, pe lângă ce-am menționat deja despre strategie, avem acest obiectiv ambițios de a avea neutralitate în consumul de apă, 100% întoarcere înapoi în natură și înapoi comunităților a apei pe care o consumăm. Suntem bucuroși că am atins deja acest obiectiv și că an de an avem acest minimum de 100%.
Facem acest lucru atât prin optimizarea operațiunilor noastre, cât și prin parteneriate strategice.
Strict pentru Gârla Mare, ca rezultate avem peste 400 de hectare renaturate, iar acestea au o capacitate de stocare a apei de 5 milioane metri cubi anual.
Acestea sunt cifrele concrete ale renaturării.
Pe lângă acestea, în biodiversitatea creată acolo și-au găsit adăpostul peste 80 de specii de vietăți, unele dintre ele pe cale de dispariție, cum este popândăul, dar, de asemenea, unele vulnerabile, cum este cormoranul mic. Și animale aproape amenințate cu dispariția, precum rața roșie, vidra și țestoasa de lac, care și-au regăsit locul în această zonă renaturată din județul Mehedinți.
G.R.: Ce credeți că v-a adus premiul pentru EXCELENȚĂ ÎN PROIECTE DE CONSERVARE A PATRIMONIULUI NATURAL din cadrul Galei Green Report?
M. Niță: Credem că proiectul a impresionat nu doar prin impactul său, ci și prin caracterul inovator, fiind o intervenție de pionierat. Ne dorim să credem că juriul a recunoscut nu doar rezultatele, ci și potențialul acestui model de intervenție să devină mai cunoscut în comunitate. De ce nu, poate chiar să inspire și alți doritori să implementeze soluții similare, care aduc beneficii pe termen lung pentru întreaga comunitate.
Pentru noi, Dunărea și Delta Dunării reprezintă adevărate atuuri ale României, resurse valoroase pe care trebuie să le protejăm și să le punem în valoare.
CITIŢI ŞI:
