Cui servesc alimentele iradiate?

Reducerea treptata a productiei agricole de proximitate din tarile UE a dus la utilizarea iradierii alimentelor pentru conservarea lor pe termen lung. Cercetator de renume international, fizicianul Roland Desbordes, presedintele Comitetului de cercetare independenta a iradiatiilor (CRIIRAD), explica efectele acestei metode putin controlate de instantele europene, pentru sanatatea consumatorilor.

Incertitudine stiintifica

"Ceea ce ma socheaza ca om de stiinta, este faptul ca s-a dezvoltat o tehnica, fara sa existe mijloacele necesare controlului ei", critica fizicianul Roland Desbordes, presedintele Comitetului de cercetare independenta a iradiatiilor (CRIIRAD), institutie certificata de guvernul Frantei si de Uniunea Europeana. "In ce conditii au fost facute iradiatiile? Produsul final este sau nu iradiat? Nu se stie. Nu s-au obtinut informatiile esentiale, adica datele si dozarile iradierii. Ca sa cunosti efectele asupra sanatatii ar trebui facute studii epidemiologice" , pentru a cerceta factorii care interven in aparitia bolilor, distributia geografica, socio-economica, evolutia, etc., afirma dl Desbordes. Pentru ca un studiu sa aiba valoare stiintifica, este necesar sa includa pe o durata larga de timp, un numar reprezentativ de persoane. Tehnica prezinta un mare risc: daca doza iradiata alimentelor este prea mare, rezultatele pot fi catastrofale pentru sanatatea oamenilor.

"Suntem exact in situatia in care ar trebui sa aplicam acest faimos principiu de precautie despre care toata lumea vorbeste, dar il utilizeaza alandala !", In legatura cu efectele alimentelor iradiate, exista inca mari incertitudini stiintifice si sanitare. "In toate raporturile europene, care se trimit ca mingi de ping-pong de la o instanta la alta, rezultatul este un fel de auto-fabricatie: nu exista noutati, dar multe intrebari." In cadrul recentei Conferinte europene de la Paris impotriva alimentelor iradiate, CRIIRAD a cerut ca instalatiile de iradiatii europene sa fie mult mai serios controlate. Recentele avarii la centralele nucleare din Franta si Germania demonstreaza ca tehnica este departe de a fi sigura. In plus, trebuie sa existe o norma internationala de etichetare care sa informeze intr-adevar consumatorii.

Calitate nutritionala redusa

Oficial denumita "ionizare", iradierea este o tehnologie care expune un aliment la un flux de raze ionizante. Se vorbeste de "produse igienizate" sau " ionizate", cand in realitate produsele sunt "iradiate". Dar, cum termenul starneste teama oamenilor, industria agroalimentara prefera sa nu-l utilizeze. Razele sunt generate printr-un accelerator de particule de inalta energie sau printr-o sursa radioactiva, de cele mai multe ori cobalt 60 sau cezium 137. Procedeul este utilizat cu scopul de a conserva alimentele pe durate lungi. Insectele si micro-organismele (bacterii, drojdii, mucegai) sunt distruse, coacerea fructelor si legumelor incetinita, germinatia si alterarea inhibata.

La ora actuala, in Europa, logo-urile nu sunt niciodata puse pe etichete. Instalatiile de iradiere nu respecta normele sanitare si de securitate – aproape de loc controlate.

In ultimii 25 de ani, productia de alimente industriale complet homogene s-a lovit de o dificultate de baza: procesele tehnologice trebuiau adaptate la substante vii. Aplicand metode de "denaturare" a alimentelor, industria agro-alimentara a eliminat ramasitele heterogene de gust, culoare, forma, textura, etc. Alimentul a fost reconstruit prin introducerea de: conservanti, coloranti, agenti de gust si alti "aditivi alimentari". introducand materii prime din ce in ce mai ieftine. Alimentele au fost fractionate, textura si gustul manipulat in lipsa oricarei constrangeri referitoare la "densitatea nutritionala a prodului final". Dominata de constrangeri economice, politica europeana a delegat sectorului agro-alimentar si marii distributii grija sa hraneasca populatia. Agricultura la nivel regional a fost treptat aproape complet eliminata.

Riscurile de intoxicatie acuta a caror cauze este identificabila, au fost inlocuite prin otraviri chimice cronice pe termen lung, explica fizicianul Roland Desbordes. Iradierea alimentelor nu respecta caracterul natural si complexitatea lor nutritionala. Miza financiara rezultata din iradierea alimentelor este cel putin echivalenta cu productia de plante modificate genetic, in mana catorva societati monopoliste la nivel global.

"Avem nevoie de sisteme alimentare care sa acorde prioritate calitatii nutritionale, sa evite caloriile goale si sa elimine riscurile consumului de alimente inerte, susceptibile sa contribuie la declansarea de cancere si de mutatii genetice " spune presedintele CRIIRAD, co-autorul cartii "Aliments irradies" (Editions Golias, iunie 2008), prezentata la conferinta de la Paris. Acest sistem de productie al alimentelor trebuie reformat in primul rand la nivel politic.

Text de Manola Romalo, Frankfurt

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri