Diluarea raportărilor de sustenabilitate a intrat în linie dreaptă. Parlamentul European a dat undă verde propunerii Comisiei Europene de a relaxa cerințele prevăzute în directivele CSRD și CSDDD, fără a introduce niciun amendament. Decizia pavează drumul pentru intrarea în vigoare a modificărilor chiar din vara anului 2025, fără noi negocieri sau blocaje instituționale.
Sub pretextul reducerii birocrației și al sprijinului pentru competitivitatea companiilor europene, executivul UE reușește să avanseze o agendă controversată, care pune în așteptare o parte semnificativă din ambițiile verzi ale Uniunii. Într-un moment cheie pentru viitorul Pactului Verde, politica s-a repliat în jurul intereselor economice și a lăsat în plan secund transparența și responsabilitatea socială.
Vot covârșitor în Parlamentul European pentru amânarea raportărilor de sustenabilitate
Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută cu o majoritate covârșitoare propunerea Comisiei Europene de a îngheța o serie de cerințe-cheie privind sustenabilitatea corporativă. Decizia vizează amânarea cu doi ani a obligației de raportare prevăzută de Directiva privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD) și oferă un an suplimentar statelor membre pentru transpunerea Directivei privind Diligența Necesara pentru Sustenabilitatea Corporativă (CSDDD).
Textul, parte a așa-numitului „pachet omnibus”, a fost votat în forma transmisă de Comisie, fără amendamente. Acceptarea oricărui amendament ar fi dus la reluarea negocierilor în trilog cu statele membre, ceea ce ar fi întârziat considerabil aplicarea măsurilor. Consiliul UE a aprobat deja propunerea luna trecută, fără modificări.
Pozițiile politice: majoritate cu rezerve, opoziție fără efect
Votul a fost susținut în principal de grupurile PPE (centru-dreapta) și Renew (liberali), care au argumentat că măsura este necesară pentru a reduce povara administrativă a companiilor și pentru a stimula investițiile.
„Nu ne putem opri aici. Voi continua să lupt pentru adevărate simplificări care să permită afacerilor să crească, să investească și să creeze locuri de muncă”, a declarat Jörgen Warborn, raportorul PPE pentru pachetul omnibus, citat de ENDS Europe
În schimb, grupurile Verzilor și S&D (social-democrați) și-au exprimat reticențele, dar o parte dintre eurodeputații acestora au votat totuși în favoarea propunerii, în urma unor negocieri cu PPE și Renew.
„Vom trage la răspundere PPE pentru angajamentele sale, asigurându-ne că simplificarea nu vine în detrimentul standardelor de sustenabilitate”, a transmis grupul S&D după vot, conform aceleiași surse.
Lara Wolters (S&D) a subliniat că Parlamentul trebuie să reușească acolo unde Comisia a eșuat: „să simplifice legile, fără a le sabota”.
Amendamentele depuse de extrema dreaptă – în special de grupul ECR – care urmăreau extinderea amânării până în 2040, au fost respinse categoric. Totodată, o moțiune depusă de grupul Stânga (n.r. – The Left), care cerea respingerea totală a propunerii Comisiei, nu a fost susținută de plen.
Consiliul UE a dat undă verde fără amendamente
Înaintea votului din Parlament, propunerea a fost discutată și aprobată de reprezentanții statelor membre. Într-o declarație oficială, ministrul polonez pentru afaceri europene, Adam Szłapka, a calificat acordul drept „un prim pas pe calea noastră hotărâtă de a reduce birocrația și de a face UE mai competitivă”. De asemenea, Consiliul European, reunit în luna martie, a sprijinit accelerarea adoptării propunerii până în iunie 2025.
Context: ce propune „pachetul omnibus” privind sustenabilitatea
Propunerile Comisiei Europene reunite în pachetul omnibus vizează, în esență, o relaxare semnificativă a obligațiilor de raportare în materie de sustenabilitate pentru companii. Printre măsurile-cheie:
-
Companiile cu mai puțin de 1.000 de angajați nu ar mai fi obligate să raporteze sustenabilitatea;
-
Comisia nu va mai elabora standarde de raportare sectoriale (ESRS);
-
Se elimină posibilitatea de a trece de la „verificare limitată” la „verificare rezonabilă” a rapoartelor;
-
Companiile pot raporta o aliniere parțială cu taxonomia UE;
-
Se reduce semnificativ numărul de puncte de date obligatorii din raportări;
-
Se elimină din aria de aplicare anumite companii mari, care ar fi trebuit să înceapă raportarea în 2025–2026.
În ceea ce privește CSDDD, modificările propuse includ:
-
Amânarea transpunerii de către statele membre până în iulie 2027;
-
Amânarea cu un an pentru companiile foarte mari (peste 5.000 de angajați și 1,5 miliarde EUR cifră de afaceri);
-
Limitarea responsabilității companiilor doar la partenerii de afaceri direcți, cu excepții doar în caz de informații plauzibile;
-
Eliminarea posibilității de a urmări răspunderea civilă la nivel european și a plafoanelor minime de amenzi;
-
Excluderea unor categorii de stakeholderi și relaxarea consultărilor obligatorii.
Concluzie: Bruxelles-ul slăbește ambițiile verzi în numele competitivității
Votul din Parlamentul European confirmă o schimbare de direcție în echilibrul delicat dintre ambiția ecologică și presiunea economică. Comisia von der Leyen obține o victorie procedurală majoră într-un context politic tensionat, dar o face cu sprijinul unei coaliții care a compromis o parte esențială a proiectului Green Deal european: trasabilitatea reală a impactului de mediu și social al companiilor.
Prin relaxarea cerințelor de raportare, propunerea adoptată limitează aplicarea standardelor europene de raportare a sustenabilității (ESRS) – seturi de reguli comune care trebuiau să garanteze că toate companiile mari din UE raportează în mod transparent și comparabil impactul lor asupra mediului, climei, drepturilor omului și guvernanței.
În forma lor inițială, ESRS urmau să fie dezvoltate și adaptate la fiecare sector economic, tocmai pentru a preveni raportările selective sau decorative. Acum, Comisia renunță la standardele sectoriale și promite o „revizuire substanțială” pentru a reduce numărul de indicatori obligatorii.
În același timp, companiile mici și mijlocii care nu mai sunt obligate să aplice ESRS pot opta pentru un cadru voluntar: standardele VSME (Voluntary Standard for SMEs), gândite pentru a fi simplificate și adaptate capacității administrative reduse. Însă, în lipsa obligativității, riscul este ca multe IMM-uri să nu mai raporteze deloc – ceea ce poate afecta grav trasabilitatea de-a lungul lanțurilor de aprovizionare și eforturile de responsabilizare colectivă.
Aprobarea rapidă și fără amendamente deschide calea pentru intrarea în vigoare a acestor modificări până în vara anului 2025, fără noi negocieri. Urmează formalizarea măsurilor de către Consiliul UE și publicarea oficială în Jurnalul Oficial al Uniunii. Comisia Europeană va trebui, ulterior, să elaboreze ghidurile tehnice, să actualizeze standardele VSME și să revizuiască setul inițial de ESRS într-un termen de șase luni de la intrarea în vigoare a noii directive.
Pentru susținătorii agendei verzi, acest moment este un semnal de alarmă: o majoritate politică poate decide, în numele competitivității, să relaxeze standarde construite cu greu. Pentru mediul de afaceri, este o gură de oxigen.
Pentru democrația europeană, este o întrebare deschisă: cât de mult poate fi diluată legislația verde fără ca proiectul european să-și piardă coerența și credibilitatea?
CITEȘTE ȘI:
Nou ghid UE: cum folosești date vechi în raportările de mediu
Cum comunicăm rezultatele de sustenabilitate, fără greenwashing
