Valurile de căldură, secetele și alte fenomene meteo extreme generează scumpiri rapide ale alimentelor, amplificând inflația globală.
Un nou studiu leagă direct aceste episoade climatice de creșteri abrupte de prețuri în Europa, Asia și SUA. Gospodăriile cu venituri mici sunt forțate să renunțe la alimente nutritive, în timp ce băncile centrale pierd controlul asupra inflației.
Fenomenele climatice extreme provoacă o creștere tot mai rapidă a prețurilor la alimente, afectând în special țările dependente de importuri și gospodăriile cu venituri mici.
Un nou studiu realizat de Barcelona Supercomputing Center, centrul național al Spaniei pentru cercetare științifică avansată, arată că zeci de evenimente meteorologice severe din ultimii ani au dus la scumpiri abrupte ale produselor alimentare, cu efecte imediate asupra inflației și securității alimentare globale.
Efectele vin mai repede decât se credea
Spre deosebire de cercetările anterioare, care urmăreau impactul pe termen lung al temperaturilor ridicate asupra agriculturii, studiul actual demonstrează că scumpirile pot apărea la doar câteva luni după producerea unui eveniment climatic extrem.
Astfel, un val de căldură sau o secetă prelungită poate genera creșteri de prețuri aproape instantanee, cu efect domino rapid prin lanțurile de aprovizionare globale.
„Am constatat o asociere clară între fenomenele meteo și salturile bruște ale prețurilor la anumite produse de bază,” a declarat Maximilian Kotz, autor principal al studiului.
„În multe cazuri, aceste evenimente au fost fără precedent în înregistrările istorice, semn clar că vorbim de o nouă normalitate cauzată de schimbările climatice”,
afirmă autorul.
Prețurile alimentelor au explodat pe trei continente
Secetele severe din sudul Spaniei, în 2022 și 2023, au dus la o scumpire de 50% a uleiului de măsline. Producția a fost atât de afectată, încât în unele regiuni s-a înjumătățit față de media istorică.
Valurile de căldură extreme din India au provocat o creștere de 89% a prețului cepei, un aliment de bază în dieta zilnică.
Temperaturile record din vara anului 2023 au dus, în Coreea de Sud, la o scumpire de 70% a verzei folosite pentru kimchi.
Un val de căldură din august 2023 a generat, în Japonia, o creștere de 48% a prețului orezului, alimentul principal al populației.
Episodul combinat de secetă și ploi torențiale a provocat, în China, o scumpire de 30% a legumelor, pe fondul distrugerii recoltelor.
Seceta din toamna anului 2022 a afectat puternic culturile din California și Arizona, ducând la creșteri de 80% ale prețurilor la legume în SUA.
Un alt caz ilustrativ: în Marea Britanie, prețul ciocolatei a crescut semnificativ în 2024, ca urmare a triplării prețului la cacao, cauzată de seceta și temperaturile record din Ghana și Coasta de Fildeș, cei mai mari producători mondiali.
Țările dependente de importuri sunt cele mai expuse
Statele care nu produc suficiente alimente pe plan intern sunt afectate direct de aceste șocuri.
Co-autoarea studiului, Kai Kornhuber, avertizează că „în state precum Regatul Unit, care depind masiv de importuri agricole, o criză climatică într-o țară îndepărtată poate declanșa o criză alimentară locală”.
De exemplu, Biroul Național de Statistică din Marea Britanie a raportat o inflație de 3,6% în luna iunie 2025, cel mai mare nivel din ultimele 18 luni, parțial cauzată de scumpirea alimentelor.
Gospodăriile sărace renunță la fructe și legume
Creșterea bruscă a prețurilor afectează cel mai grav gospodăriile cu venituri mici, obligate să renunțe la alimentele mai scumpe, dar esențiale din punct de vedere nutritiv.
Studiul constată că în toate regiunile analizate, familiile afectate de inflație au redus consumul de fructe, legume proaspete și produse lactate, înlocuindu-le cu alimente mai ieftine și mai procesate.
Acest comportament are consecințe grave pe termen lung, în special pentru sănătatea copiilor și a persoanelor vulnerabile.
„Nu doar agricultura e afectată de criza climatică, ci și alimentația și sănătatea publică. Vedem cum fenomenele extreme se traduc, foarte repede, în decizii dureroase la nivelul fiecărei familii”, se arată în concluziile raportului.
Politicile monetare eșuează în fața inflației climatice
Valurile de căldură, secetele și alte episoade climatice extreme generează un nou tip de inflație, una imposibil de controlat prin mijloacele economice tradiționale.
Nu este vorba doar despre scumpiri temporare ale produselor agricole, ci de o dislocare sistemică a pieței globale de alimente.
Inflația climatică apare ca urmare a șocurilor bruște de ofertă: recolte pierdute, lanțuri de aprovizionare rupte, materii prime afectate.
Aceste șocuri se propagă rapid, iar efectele sunt resimțite în doar câteva luni, fără decalajul predictibil întâlnit în inflația clasică.
Băncile centrale se confruntă cu o dilemă nouă: majorarea dobânzilor nu poate opri seceta, nu poate reface producția agricolă și nici nu poate stabiliza prețurile atunci când marfa pur și simplu lipsește de pe piață.
În țările emergente, unde alimentele au o pondere ridicată în coșul de consum, valurile de căldură devin factori direcți de inflație generală.
Țările net importatoare devin extrem de expuse. O criză climatică într-un colț al lumii se poate transforma rapid într-o criză alimentară în altul.
Această formă de inflație devine un risc sistemic ignorat de multă vreme.
Politicile monetare, gândite pentru dezechilibre de cerere sau instabilitate fiscală, sunt inadecvate în fața crizei climatice.
Băncile centrale pierd din marja de manevră, iar guvernele sunt forțate să intervină prin politici sociale sau fiscale.
În concluzie, inflația climatică nu mai e o excepție. Devine o constantă într-o lume supusă tot mai frecvent șocurilor de mediu, și o provocare majoră pentru stabilitatea economică globală.
CITIȚI ȘI:
Vremea și capriciile sale: De ce avem caniculă și furtuni în luna iunie
