La salina Praid, eroziunea masivului de sare provocată de infiltrarea apei dulci a generat surpări și riscuri de contaminare a rețelei hidrografice. Specialiștii avertizează că o eventuală poluare cu apă hipersalină ar putea afecta patru râuri importante, inclusiv Mureșul. Autoritățile au mobilizat fonduri și experți internaționali pentru a preveni o criză ecologică extinsă.
Criza ecologică din Praid, județul Harghita, are un potențial de extindere care afectează tot mai mult zona marcată de vechile exploatări de sare.
Surpările înregistrate în apropierea minei vechi și infiltrarea apei dulci în masivul de sare au generat instabilitate în subteran și un risc crescut de contaminare a cursurilor de apă.
O succesiune de surpări, cel mai grav scenariu analizat
Situația este monitorizată constant de echipele tehnice, iar autoritățile iau în calcul scenarii pesimiste.
Cel mai sever presupune o succesiune de surpări de tip domino în plafonul minei vechi.
„Am putea vedea în Praid evenimente de tip domino, cauzate de surpări parțiale la mina veche”, a transmis ministrul Mediului, Mircea Fechet, subliniind însă că acestea nu ar afecta considerabil zona construită.
Specialiștii români și internaționali colaborează pentru a modela digital structura subterană și a propune măsuri urgente de stabilizare.
Printre acestea se numără tehnologii moderne de impermeabilizare a patului pârâului Corund, pentru a reduce infiltrațiile care accelerează dizolvarea sării.
Riscul ecologic: apă hipersalină în rețeaua hidrografică
Un risc imediat este creșterea salinității în rețeaua hidrografică din aval.
Potrivit experților, un val de apă foarte sărată ar putea ajunge în pârâurile și râurile conectate, afectând ecosistemele acvatice și calitatea apei.
„Salinitatea apei în aval ar crește brusc, dar ar fi o creștere temporară”, a declarat ministrul Mediului, referindu-se la evaluările de risc făcute de experți.
În momentul de față, monitorizarea calității apei este asigurată în 15 puncte hidrografice, pe patru cursuri importante:
- Corund;
- Târnava Mică;
- Târnava Mare;
- Mureș.
Administrația Bazinală de Apă (ABA) Mureș și Apele Române (ANAR) au intensificat controalele și au alocat fonduri pentru măsuri pe termen mediu.
Investiții urgente și intervenții de stabilizare în derulare
ANAR a alocat 3,1 milioane de lei pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate privind amenajarea unor acumulări de apă.
Acestea ar urma să reducă riscul de viituri și să funcționeze ca elemente de control în eventualitatea unei contaminări cu saramură.
Între timp, intervențiile tehnice de urgență au dus la rezultate pozitive.
Ministrul Mediului a anunțat că „s-a redus viteza de curgere a apei, ceea ce înseamnă o anumită stabilizare în zona craterelor”.
De asemenea, s-au înregistrat scăderi ale concentrațiilor de cloruri și o tendință de reducere a conductivității electrice, ceea ce sugerează o diminuare a salinității.
Coordonare între instituții și implicare internațională
Intervențiile la Salina Praid presupun o mobilizare amplă de resurse umane și tehnologice.
Ministerul Mediului coordonează eforturile alături de ABA Mureș, ANAR, Institutul Geologic și Institutul Național de Hidrologie.
În sprijinul acestora au venit și experți internaționali care analizează terenul și contribuie la modelarea digitală a zonei afectate.
Această colaborare permite o abordare integrată, care vizează atât prevenirea unor prăbușiri în lanț, cât și protejarea rețelei hidrografice și a biodiversității locale.
O problemă de mediu cu potențial național
Deși evenimentul pare localizat, consecințele potențiale sunt relevante la scară regională și chiar națională.
Contaminarea cu saramură a râului Mureș ar putea afecta alimentarea cu apă pentru localități din județele învecinate și ar pune presiune pe sistemele de tratare a apei potabile.
În plus, ecosistemele deja fragile din aceste cursuri de apă ar putea fi afectate de o modificare bruscă a salinității, cu efecte asupra faunei acvatice și a solurilor din lunca râurilor.
Un apel la solidaritate și responsabilitate
În acest context tensionat, mesajul autorităților este de calm și solidaritate.
„Solidaritatea și munca în echipă fac ca fiecare zi să conteze”, a spus ministrul Mediului, adăugând că intervențiile trebuie să continue „pentru a proteja oamenii și natura din Praid”.
Impact sanitar major: peste 50.000 de oameni fără apă potabilă
Contaminarea pârâului Corund cu apă hipersalină a generat efecte imediate în lanț.
Salinitatea a crescut de peste 12 ori față de limita admisă, afectând calitatea apei în Târnava Mică și în rețeaua de distribuție aferentă.
Potrivit autorităților locale și Apele Române, peste 50.000 de persoane din cel puțin 16 localități au rămas fără apă potabilă.
În lipsa unei surse sigure de alimentare, au fost mobilizate cisterne și rezerve de stat pentru aprovizionarea zilnică a populației.
Nivelul clorurilor a depășit 500 mg/l, iar specialiștii atrag atenția că la 1.000 mg/l viața acvatică începe să fie grav afectată, inclusiv cu mortalitate piscicolă.
Intervenții tehnice concrete și monitorizare extinsă
Pentru a limita infiltrarea apei dulci în masivul de sare și a reduce riscul de propagare a surpărilor, autoritățile au adoptat măsuri tehnice de urgență.
A fost deviat cursul pârâului Corund printr-o țeavă de 2 metri diametru, instalată temporar pentru a proteja zona afectată.
În paralel, au fost construite praguri din cherestea și saci cu nisip, iar fundul albiei a fost căptușit cu folie impermeabilă pentru a limita eroziunea.
Valorile de salinitate și conductivitate sunt înregistrate zilnic, în vederea estimării riscurilor în aval.
Guvernul a prelungit starea de alertă cu 30 de zile și a dispus evacuarea a 45 de locuințe din zona cu risc ridicat.
Premierul interimar Cătălin Predoiu a anunțat înființarea unui Corp de Control interinstituțional, care verifică documentele, lucrările miniere și deciziile administrative luate în ultimii 15 ani în legătură cu Salina Praid, pentru a identifica eventuale neglijențe sau carențe în monitorizare.
Riscuri geotehnice: cratere, eroziune și instabilitate lentă
Fenomenul de sufozie avansează lent, dar constant.
În albia pârâului Corund au apărut cratere noi, cu diametre de 4 până la 5 metri, semn că structura de la suprafață începe să cedeze.
Deși autoritățile exclud, momentan, o prăbușire bruscă de amploare, eroziunea plafonului minei vechi se extinde atât în adâncime, cât și lateral.
Riscul de alunecări de teren este accentuat de instabilitatea versanților și de topografia accidentată a zonei.
Aceste mișcări subterane pun în pericol nu doar infrastructura tehnică, ci și terenurile agricole și locuințele din apropiere.
Sprijin internațional și tehnologie de vârf
În sprijinul autorităților române au fost mobilizați opt experți internaționali din Ungaria, Germania, Olanda și Spania, cu expertiză în geologie minieră, hidrologie și cartografiere digitală.
Aceștia contribuie la modelarea 3D a subteranului, esențială pentru anticiparea zonelor de risc.
Pe teren funcționează trei stații seismice mobile, care monitorizează vibrațiile locale și semnalează eventualele modificări structurale.
De asemenea, sunt utilizate drone echipate cu senzori LIDAR pentru maparea în detaliu a suprafeței, completând imaginea geotehnică a zonei afectate.
Problema de la Praid nu este doar o urgență tehnică, ci și un test de reziliență administrativă și solidaritate în fața unui fenomen ecologic rar.
Natura reamintește, încă o dată, cât de fragil poate deveni echilibrul subteran atunci când este perturbat de activități industriale din trecut.
CITIȚI ȘI:
Apele Române: Salina Praid este a Salrom, nu aveam competențe pentru intervenție
Criza apei amenință 60% din PIB-ul global anual, adică 58 de trilioane de dolari
