Creditele „verzi” acordate companiilor în România s-au cifrat la valoarea de 5 miliarde de lei, în luna martie a acestui an, în creştere anuală de 129%, spune Florin Dragu, şef serviciu Direcţia Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR).
„La momentul actual, creditarea „verde” este încă o piaţă în informare şi, de asemenea, are un potenţial ridicat pentru creşterea nivelului de intermediere financiară. Cele mai recente date, aferente lunii martie 2024, ne arată că valoarea acestora se setează undeva la 5 miliarde de lei, pe partea de companii, în creştere semnificativă. Dacă ne uităm cu un an în urmă, ritmul este undeva la 129%. De asemenea, pe partea de flux vedem faptul că acesta reprezintă cam 5% din totalul de împrumuturi „verzi”, însă dacă ne uităm în perspectiva întregului portofoliu, vedem că stocul de finanţare este încă la un nivel relativ redus, cam 3% din total împrumuturi acordate companiilor. Din perspectiva distribuţiei, majoritatea împrumuturilor se duc pe partea de clădiri „verzi”, respectiv cam jumătate din finanţarea „verde”. Următorul segment este reprezentat de cel al electricităţii şi sistemelor de încălzire-răcire, urmat de partea de eficienţă energetică”, a subliniat Dragu.
Potrivit reprezentantului BNR, pe segmentul creditelor ipotecare „verzi”, valoarea acestora a ajuns la aproximativ opt miliarde de lei, în creştere de 69%, în termeni anuali, şi reprezintă circa 8% din totalul portofoliului de împrumuturi.
În ceea ce priveşte obligaţiunile „verzi”, datele prezentate de Florin Dragu arată că, în România, cuantumul s-a situat la 720 de milioane de euro, în 2023, scrie Agerpres.
„Această sumă este cumva valoarea cumulată a ceea ce se realizase în ultimii doi ani, din perspectiva iniţiativelor pe care noi le realizăm. BNR a întreprins mai multe acţiuni pe acest palier care urmăreşte o creştere a gradului de conştientizare cu privire la efectele riscurilor climatice şi, de asemenea, cu privire la îmbunătăţirea disponibilităţii datelor privind creditarea „verde”.
Aceasta vizează atât să sprijine instituţiile financiare în tranziţia verde, cât şi companiile nefinanciare prin creşterea capacităţii acestora de înţelegere a riscurilor climatice şi de a le spori gradul de pregătire pe termen lung pentru a fructifica toate aceste oportunităţi (…)”, a menţionat oficialul BNR.
Acesta a făcut referire şi la rezultatele unui sondaj derulat la nivel semestrial în rândul a aproximativ 12.000 de companii din România, pentru a afla capacitatea de identificare a efectelor riscurilor climatice.
„Gradul de conştientizare, dar şi capacitatea de identificare a efectelor riscurilor climatice este încă incipientă şi semnificativ mai redusă în cadrul IMM-urilor, comparativ cu companiile de dimensiuni mari. Dacă ne uităm la gradul de răspuns, vedem că 50% dintre companiile mici au răspuns, în timp ce la nivelul corporaţiilor ponderea este undeva la 80%. Din perspectiva accesului la finanţare, cam 60% dintre firmele respondente consideră că acesta nu va fi afectat de schimbările climatice. Am observat faptul că băncile au făcut progrese semnificative în ultimii trei ani în ceea ce priveşte integrarea acestor elemente în gestionarea riscurilor. Practic, majoritatea instituţiilor – cam 80% dintre acestea – au răspuns că utilizează standarde internaţionale şi circa 10% că intenţionează să le implementeze în următorul an. Comparativ, acum doi ani, când am derulat acelaşi chestionar, ponderea era undeva la 30%”, a afirmat Florin Dragu.
