Capriciile climei din ultima vreme si cresterea populatiei au inviat virusuri considerate disparute in unele parti ale lumii si au nascut altele noi.
Natura a fost data peste cap de progresul tehnologic, sustin specialistii. Romania da piept acum cu reaparitia malariei, Statele Unite cu cea a holerei, iar virusurile de febra hemoragica (cele care determina singerarea tuturor organelor si tesuturilor din organism) isi extind arealul de raspindire. Efectele cele mai grave ale incalzirii globale au loc la nivel microbiologic, intrucit sint depistate abia dupa ce ii afecteaza pe oameni, spune biologul Carmen Balotescu-Chifiriuc, conferentiar la Facultatea de Biologie din cadrul Universitatii Bucuresti. Haosul climateric naste noi tipuri de virusuri si bacterii si mareste raza de actiune a celor deja existente, a mai adaugat biologul, in cadrul conferintei „Schimbarea climatica globala si sanatatea umana”, sustinuta miercurea trecuta la Biblioteca Metropolitana Bucuresti si organizata de Asociatia „Noua Acropola”.
„Am constatat, din proprie experienta, anumite modificari ale evolutiei si diseminarii bolilor infectioase, o data cu modificarile climatice la care sintem cu totii martori. Unele boli despre care se stia ca au o anumita repartizare geografica si ca sint caracteristice zonelor tropicale au ajuns sa fie intilnite in zone cu climat mult mai rece. De exemplu, malaria este semnalata acum pina la 69 de grade latitudine nordica”, si-a aratat ingrijorarea biologul. Carmen Balotescu-Chifiriuc a subliniat astfel cauza pentru care s-au inregistrat recent o serie de cazuri de malarie in Romania, chiar daca boala cu pricina fusese eradicata in anii ’50 pe teritoriul tarii noastre.
Malaria nu este insa singura boala infectioasa care s-a apucat de recucerit planeta. „Incalzirea globala a facut ca El Nino, curentul de aer din Pacific, sa sufere niste oscilatii foarte mari. Noul sau traseu poarta unii agenti patogeni, printre care si holera, pina in Golful Mexic. Astfel ca, dupa o suta de ani, ne confruntam din nou cu o pandemie de holera care atinge continentul american. De asemenea, virusurile febrelor hemoragice, despre care stiam ca sint concentrate intr-o anumita zona din Africa, incep sa fie intilnite si in unele zone cu climat mai rece”, a precizat Balotescu-Chifiriuc. In plus, a continuat ea, incalzirea climei va duce la supraproductia de alge de pe coastele marine, acestea fiind adevarate rezervoare naturale de agenti patogeni.
Bolile infectioase nu se multumesc doar sa isi extinda zona de influenta, ci se si intetesc in zonele clasice de apartenenta, a mai spus biologul. Aceasta pentru ca temperaturile tot mai ridicate le permit microbilor si celor care le poarta, insectele, sa supravietuiasca pe timpul iernii. Balotescu-Chifiriuc l-a citat pe biologul Joshua Lederberg, laureat al Premiului Nobel, pentru a contura mai bine gravitatea situatiei: „Agentii infectiosi nu stiu nimic despre suveranitate, iar in competitia dintre specii nu exista nici o garantie ca oamenii vor iesi invingatori”.
Totodata, informeaza BBC, epidemiile la scara larga s-au inmultit in ultimii 40 de ani, dupa cum arata cel mai mare studiu realizat vreodata in domeniul bolilor infectioase, la care au participat cercetatori de la Societatea Zoologica din Londra si de la universitatile americane Georgia si Columbia. Ei au identificat 335 de noi epidemii care au izbucnit intre 1940 si 2004. Dintre acestea, mai mult de 60% au fost cauzate de bolile transmise de animale, iar peste 70% au fost determinate de patrunderea oamenilor in teritoriile salbatice. Pornind de la aceste date, echipa internationala a desenat o harta a punctelor fierbinti de pe glob in care se asteapta izbucnirea unor epidemii din natura salbatica, regiunile tropicale fiind expuse celui mai mare pericol.
Dr. Kate Jones, membru al Societatii Zoologice din Londra, a explicat ca regiunile cu un grad inalt de biodiversitate sint burdusite cu agenti patogeni, care abia asteapta sa se raspindeasca. „Impactul oamenilor este tot mai pronuntat in aceste zone, iar asta ii expune din ce in ce mai mult unor potentiali agenti patogeni”, a declarat ea pentru „The Guardian”. „Zonele verzi sint fortate sa se restringa pe suprafete tot mai mici, pe masura ce populatia lumii continua sa creasca”, a subliniat si dr. Marc Levy de la Universitatea Columbia, expert in schimbari globale.
Oamenii de stiinta cer de urgenta o serie de sisteme de avertizare in zonele tropicale, care sa identifice aparitia epidemiilor inainte ca ele sa scape de sub control. Au adus ca argument faptul ca unele boli, precum SIDA si Sindromul Respirator Acut Sever, plutesc din ce in ce mai aproape de capetele oamenilor, iar multe boli infectioase au capatat rezistenta in fata antibioticelor. Dr. Peter Daszak, unul dintre autorii studiului, a explicat ca monitorizarea persoanelor care intra in contact cu animalele salbatice este esentiala. O alta solutie la aceasta problema este conservarea teritoriilor virgine.
Problemele majore apar la nivelul implementarii strategiei elaborate de echipa internationala, avertizeaza Daszak. El deplinge faptul ca fondurile mondiale alocate pentru sanatatea publica nu ajung de multe ori in zonele care au cel mai mult nevoie de ele, cum ar fi sudul si sud-estul Asiei: „O mare parte a resurselor financiare dedicate prevenirii bolilor infectioase se scurg spre tari care isi permit sa sprijine programe de acest tip din propriul buzunar, cu toate ca majoritatea punctelor fierbinti sint situate in tarile in curs de dezvoltare”.
Pentru mai multe informatii viziteaza Cotidianul
