Doi dintre cei mai iuti oameni de afaceri din SUA, George Soros si John Paulson, au interese majore in dezvoltarea proiectului minei de aur de la Rosia Montana. Noile autoritati de la Bucuresti le dau motive de optimism.
John Paulson a intrat in gratiile lui Soros
John Paulson a castigat, in 2007, trei miliarde de dolari pentru ca a fost printre putinii care au prevazut prabusirea pietei imobiliare din SUA si au pariat pe asta. Intr-o zi din ianuarie 2008, potrivit ,,Wall Street Journal’’, a luat masa cu un alt mare „rechin financiar” al lumii, George Soros, pentru a discuta despre sofisticatele instrumente financiare folosite de Paulson in obtinerea titlului de cel mai bine platit broker din lume. Pe cei doi ii mai lega insa ceva: detineau actiuni la compania canadiana Gabriel Resources, principalul investitor in proiectul Rosia Montana Gold Corporation din Romania. Paulson detinea direct, prin fondul sau de investitii „Paulson&Co”, iar Soros prin firma Newmont Mining, la care este actionar.
Proiectul Rosia Montana trecea atunci prin momente dificile.
In septembrie 2007, ministrul Mediului, Attila Korodi, suspendase pe termen nelimitat procedurile de avizare din punctul de vedere al impactului de mediu. Pe bursa din Toronto, actiunile Gabriel Resources se prabusisera in cateva zile de la 3,5 la 2,5 dolari canadieni si ajunsesera in ianuarie 2008 la 1,6 dolari. In lunile ce au urmat, Paulson&Co. si Newmont Mining au cumparat masiv actiuni ieftine Gabriel Resources, ajungand sa detina, fiecare din ele, aproape 20 la suta din capitalul social.
La inceputul lunii decembrie 2008, proiectul Rosia Montana a primit o noua lovitura: Curtea Suprema din Romania a anulat, definitiv si irevocabil, descarcarile arheologice aprobate de Ministerul Culturii, absolut necesare pentru inceperea exploatarilor miniere. Pretul actiunilor a ajuns la un dolar, moment in care s-a inregistrat o alta masiva cumparare de actiuni: 5 milioane de bucati, reprezentand in jur de 2 la suta din firma. Cei avizati comentau pe forumul bursei, stockhouse.com: „Cel mai probabil, cumparatorul este Electrum Holding, care incearca sa se apropie de pragul de 20%”, scrie cineva care semneaza „Longlorus – un actionar”. El se refera la firma care, dupa Paulson&Co. si Newmont Mining, detine locul trei ca importanta in Gabriel Resources, cu 14 la suta: Electrum Strategic Holding, fondata de Thomas Kaplan, un fost partener de afaceri al familiei Soros. Kaplan si Soros colaborasera in firma de minerit Apex Silver, detinatoarea unor exploatari importante de argint in Bolivia. Fratii George si Paul Soros aveau la un moment dat 30% din actiuni, dar, dupa ce acestia si-au redus semnificativ aportul, au ramas in relatii cordiale cu Kaplan: Paul Soros a fost membru in Consiliul de Administratie de la Apex pana in ianuarie 2008.
Pe 22 decembrie 2008, actiunile Gabriel Resources isi revin miraculos. In acea zi sunt cotate la 1,13 dolari si de atunci tot cresc, ajungand in momentul de fata la 2,8 dolari. 22 decembrie 2008 a fost ziua in care a depus juramantul noul guvern al Romaniei. Avizatii comenteaza din nou: „Noul guvern din Romania este o coalitie dintre democrat-liberali si social democrati, iar Gabriel se asteapta sa beneficieze de o revizuire transparenta si corecta a procedurilor de deschidere a minei”, spune pe forumul bursei acelasi „Longlorus – un actionar”.
In Romania, noul guvern pare sa confirme asteptarile actionarilor. Un scenariu de relansare a controversatului proiect Rosia Montana, devoalat recent de o sursa anonima, a inceput sa fie pus in practica prin numirea ca secretar de stat la Ministerul Culturii a unui anume Vasile Timis.
Cu doua saptamani in urma, Cotidianul a intrat in posesia unei sesizari anonime, formulata de un salariat al Muzeului National de Istorie a Romaniei, ce descria un posibil scenariu prin care proiectul Rosia Montana ar putea obtine avizele si descarcarile arheologice necesare inceperii lucrarilor de exploatare a aurului in Apuseni.
Primul pas din acest scenariu era numirea unui anume Vasile Timis, originar din Borsa – Maramures, ca secretar de stat pentru patrimoniu la Ministerul Culturii. Pe 3 februarie, pe postul de secretar de stat responsabil cu patrimoniul, la Ministerul Culturii a fost numit pedelistul Vasile Timis, un preot din Borsa-Maramures, care a candidat pentru PDL la ultimele alegeri, s-a clasat pe primul loc in colegiu, dar in Parlament a ajuns cel plasat pe locul al treilea. A doua zi, pe 4 februarie, actiunile Gabriel Resources s-au tranzactionat pentru 3 dolari, ele revenind in jurul valorii de 2,8 in zilele urmatoare.
Contactat de Cotidianul, Vasile Timis spune ca pentru moment nu isi exprima clar pozitia in privinta lucrarilor miniere din Apuseni. Mult mai fermi sunt insa „sefii” sai de partid. „Rosia Montana trebuie sa functioneze, sigur, cu toate conditiile de mediu obligatorii. Eu voi sustine pozitia asta si in interiorul partidului, si in Parlament”, a declarat pentru Cotidianul liderul grupului deputatilor PDL, Mircea Toader, membru al Comisiei de industrie din Camera. De aceeasi parere cu Toader este si colegul sau de partid si de comisie, vicepresedintele PDL Cristian Boureanu. „Cred ca trebuie sa valorificam acest zacamant respectand conditiile de mediu ale secolului”, a declarat acesta.
Potrivit scenariului anonim, in pozitii-cheie din traseul de avizare a proiectului ar urma sa fie numite persoane favorabile deschiderii minei. Actualul director adjunct al Muzeului National de Istorie a Romaniei (MNIR), Paul Damian, ar urma sa ajunga director general, pozitie din care ar urma sa promoveze la sefia sectiei de arheologie preventiva o alta persoana apropiata companiei RMGC, in prezent angajata la muzeu: Corina Bors, care inainte de a lucra la MNIR a colaborat cu RMGC prin intermediul firmei sale, Archaeo-Terra. Corina Bors a dezmintit scenariul: „Doar daca cei de la RMGC ar lua de la inceput sapaturile si eu m-as ocupa direct de acele sapaturi as putea sa am un rol in toata povestea. Nu am discutat cu nimeni despre nici o promovare. Din 2006 nu am mai lucrat pentru Rosia Montana Gold Corporation”.
Paul Damian, actualul director adjunct al MNIR, este arheologul care a coordonat un vast program de cercetare la Rosia Montana, realizat sub egida Ministerului Culturii, dar finantat de RMGC. Numele lui apare insa si in sentinta judecatoreasca prin care este anulat certificatul de descarcare arheologica obtinut de RMGC de la Ministerul Culturii. Initial, decarcarea arheologica trebuia sa se bazeze pe un raport de specialitate, intocmit de o echipa multinationala de arheologi, condusa de dr. Beatrice Cauuet de la Universitatea din Toulouse. Instanta a constatat insa ca raportul intocmit de Beatrice Cauuet era vag, constatativ si nu propunea ca anumite zone sa fie descarcate de sarcina arheologic, insa la acesta au fost alipite concluziile si interpretarile lui Paul Damian, favorabile descarcarii arheologice. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care judecatorii au anulat certificatul de descarcare arheologica.
Paul Damian ne-a declarat ca nu doreste sa devina director general al Muzeului de Istorie. „Stiu scenariul pe care l-ati primit. Nu e nimic adevarat acolo. Daca as fi dorit sa fac ceva pentru RMGC, puteam sa o fac si ca director adjunct. Nu am discutat niciodata asa ceva”, spune Damian. Informatia primita de Cotidianul arata ca dupa ce Bors si Damian ar ajunge pe noile functii, ei ar urma sa intocmeasca actele necesare descarcarii arheologice, care ar fi apoi aprobate de ministrul Culturii, Theodor Paleologu, la propunerea noului secretar de stat, Vasile Timis.
Intrebat daca are vreo atitudine fata de proiectul Rosia Montana, Theodor Paleologu a declarat: „Punctul meu de vedere, strict personal, este ca nu cred ca profitul trebuie sa treaca inainte de orice, peste orice. Sunt si alte valori care trebuie prezervate. Este vorba si de mediu, si de tehnologia utilizata in exploatarea minereurilor”.
Procesul de autorizare din punctul de vedere al impactului asupra mediului inconjurator de la Rosia Montana a fost suspendat pe termen nelimitat in 2007 de catre ministrul Mediului de atunci, Attila Korodi. RMGC a dat in judecata atat ministerul, cat si pe Korodi insusi. Pe 26 ianuarie, actualul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi, s-a intalnit cu ambasadorul Canadei in Romania, iar rezultatul discutiei a fost redeschiderea dosarului Rosia Montana. „M-am intalnit cu ambasadorul Canadei la Bucuresti, Marta Moszczenska, care a cerut explicatii despre proiectul minier. I-am cerut cateva saptamani ca sa vad ce trebuie facut”, a declarat Nemirschi pentru Cotidianul.
O ultima problema subliniata de informatia anonima este ca, in privinta proiectului RMGC, Uniunea Europeana nu va protesta sub nici o forma, deoarece la o conferinta organizata de Comisia Europeana in decembrie 2008, la Paris, delegatia Muzeului de Istorie a sustinut ca au fost analizate toate aspectele definitorii ale sitului arheologic de la Rosia Montana, iar RMGC si-a indeplinit sarcinile asumate. Din delegatie au facut parte atat Corina Bors, cat si Paul Damian.
Pro si contra cianuri
O alta piedica in derularea proiectului minier de la Rosia Montana este existenta in Parlament a unui proiect de lege initiat in legislatura trecuta de senatorii Kovacs Eckstein Peter (UDMR) si Gheorghe Funar (PRM), care prevedea interzicerea folosirii cianurilor pentru exploatarea zacamintelor de minerit de aur si argint, ceea ce ar fi facut practic imposibila exploatarea zacamantului de aur de la Rosia Montana. Initiativa fusese respinsa de Senat, Camera urmand sa aiba decizia finala. „Proiectul s-a blocat la Comisia pentru industrie a Camerei pentru ca pesedistii si pedelistii au pledat impotriva”, ne-a declarat fostul senator Kovacs Eckstein Peter. Cum in actuala legislatura PDL si PSD formeaza o majoritate confortabila, sansele ca cianurile sa fie interzise in exploatarea zacamintelor miniere sunt aproape nule.
