Directorul de programe I’Velo, Corneliu Belciug, a atras atenția este nevoie de standarde și de o gândire unitară pentru a realiza infrastructura și stații de bike-sharing funcționale, în condițiile în care graba unor primari de a accesa fondurile disponibile în acest moment ar putea conduce la greșeli foarte mari.
„Pentru că sunt mulți bani disponibili prin PNRR și fonduri europene, vedem primării mici care vor să își facă proiecte foarte mari. Vedem o primărie care vrea să își facă 20 de stații de bike-sharing într-un orășel unde mai sunt câțiva locuitori sau vedem proiecte unde se pun stații de bike-sharing pe șoseaua de centură, doar pentru că trebuiau incluse în proiect astfel încât să se califice proiectul. Mi se pare că se fac mari greșeli. Lumea se grăbește după foarte mulți ani în care nu s-a făcut nimic, se grăbesc unii primari și anumite companii doar pentru că trebuie accesați niște bani. Nerespectându-se niște reguli și niște principii, s-ar putea să ne trezim cu niște proiecte nefuncționale, niște proiecte care să îngroape ideea de mobilitate pentru următorii 10 sau 20 de ani. Proiectele nefuncționale vor da apă la moară celor care vor să stea în mașină și să spună că primarul a făcut piste pentru biciclete, dar nu e nimeni pe pista respectivă sau a făcut sisteme de bike sharing dar nu le folosește nimeni”, a spus Corneliu Belciug, în cadrul unei conferințe organizate miercuri de Ziarul Financiar, cu tema „Economia verde. Orașe verzi”.
Directorul I’Velo a subliniat însă că, în cazul Bucureștiului, este foarte greu să pui șapte primari la masă și să îi faci să „vorbească aceeași limbă” și că se ajunge la situații absurde în care sunt construite piste pentru biciclete care nu se întâlnesc.
Corneliu Belciug a reamintit că sistemul I’Velo a fost implementat în București și în mai multe orașe din țară tocmai pentru că inițial nu exista această cultură a utilizării bicicletei și a fost o încercare de a aduce oamenii mai aproape de acest mijloc de transport.
Problema infrastructurii rămâne extrem de importantă, iar I’Velo colaborează cu mai multe primării din București și din țară și încercă să contribuie la înțelegerea legăturii dintre un mijloc de transport alternativ, fie că este vorba de biciclete sau de trotinete, și restul participanților la trafic.
„Dacă vrem să vedem o schimbare, trebuie să vorbim despre o infrastructură care să respecte niște norme, să fie sigură, să se plieze pe nevoile și specificul fiecărui oraș. Există o rezistență din partea autorităților locale în a implementa astfel de proiecte dar există și o lipsă foarte mare de organizare și know-how. Vorbim de proiecte care sunt făcute pe fugă în special în orașele mai mici. Din păcate chiar dacă vor beneficia de o finanțare europeană nu vor face decât să implementeze niște soluții care s-ar putea să rămână într-un singur loc, implementate pentru următorii 10 ani și să facă poate un pic mai mult rău decât ne-am aștepta”, a mai spus Corneliu Belciug.
