Oamenii de știință au descoperit, pentru prima dată, abilitatea coralilor de a se adapta în fața valurilor de căldură, atunci când temperatura apei crește: polipii se retrag, iar coralii par morți, dar își revin după ce pericolul trece.
Surprinzător pentru oamenii de știință, coralii care alcătuiesc recifurile își pot reveni după valurile de căldură. Se pare că aceștia aplică o strategie prin care par morți, dar, de fapt, e un sistem de apărare.
Atunci când întâlnesc un pericol iminent, cum ar fi încălzirea temperaturii mării, polipii coralilor se micșorează și se retrag în scheletul calcaros, ceea ce le dă aspectul unor corali morți. Apoi, când condițiile se îmbunătățesc, recolonizează scheletul, creând o nouă ramură. Aceasta este o strategie de supraviețuire care n-a mai fost remarcată până acum.
Descoperirea a fost făcută cu ocazia unor expediţii marine efectuate în proximitatea insulelor spaniole Columbretes, de Diego Kersting şi Cristina Linares, cercetători la Universitatea Barcelona.
Cei doi monitorizează, din 2002, 243 de colonii din specia de corali Cladocora caespitosa din această zonă și au documentat cu rigurozitate mortalitatea coralilor provocată de încălzirea climei şi a apei marine.
Aceștia au constatat că un sfert din coloniile de corali din jurul insulelor Columbretes au murit din cauza caniculei din anul 2003. Însă, recent, ei au descoperit că 38% dintre aceștia au revenit la viață.
Această strategie era deja cunoscută, căci au fost descoperite fosile de corali care conțineau rămășițele fosilizate ale unor mici structuri de schelete care se formau când polipii creșteau din nou. Însă, până acum, nu era clar dacă și coralii din ziua de azi pot face asta.
„Putem să vedem de ce și când această strategie este aplicată și cum a evoluat procesul de recuperare, de-a lungul timpului”, a spus Kersting, potrivit New Scientist.
Să recunoști un coral care s-a recuperat este greu, scriu jurnaliștii britanici, care îi citează pe cercetători, pentru că arată complet sănătoși. Acesta ar putea fi și motivul pentru care acest comportament nu a fost sesizat până acum. Cei doi oameni de știință l-au remarcat, totuși, pentru că supravegheau aceiași corali de mult timp.
„Este în mod categoric o veste bună, dar problema este că aceste valuri de căldură marină se vor produce de acum înainte în Marea Mediterană şi peste tot în lume, în toate verile sau la fiecare doi ani”, a explicat Kersting.
Întrucât coralii au un ritm de creştere foarte lent, de ordinul a trei milimetri pe an, „dacă avem astfel de valuri de căldură în toate verile, şi de fiecare dată între 10% şi 15% dintre colonii sunt ucise, ne dăm seama foarte bine că această soluţie nu va fi una durabilă”.
„Coralii au nevoie de ajutorul nostru. Trebuie să oprim încălzirea climei, altfel acest proces (de renaştere a coralilor, n.r.) nu va fi suficient”, a adăugat coautorul studiului.
Studiul lor a fost publicat miercuri în revista Science Advances.
