Mai bine de o treime din combustibilul care asigura electricitatea in Regiunea Copenhaga provine numai din incinerarea deseurilor si a biomasei, precum si din surse geotermale. Totodata, caldura reziduala a centralelor electro-termice asigura 97% din caldura si apa calda a gospodariilor. Thomas Hartmann, reprezentant al companiei municipale Copenhagen Energy, explica pentru „Green Report” cum vor inlocui sursele regenerabile, pana in 2025, aproape toti combustibilii fosili folositi in prezent de sistem.
Text de Livia Cimpoeru
A fi danez a ajuns deja un sinonim cu a fi ecologist, iar asta nu se explica doar prin obsesia danezilor pentru biciclete si alimente bio. Anul trecut, cinci primari din regiunea Copenhaga (Frederiksberg, Gentofte, Gladsaxe, Taarnby si Copehaga) semnau un ambitios plan care prevedea ca, in decurs de 16 ani, zona sa devina neutra din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Pe langa strategii indraznete de regandire a traficului, incurajarea vehiculelor nepoluante sau a surselor regenerabile de energie, planul include o eficientizare spectaculoasa a sistemului de producere si distributie ale caldurii, apei calde si electricitatii. Potrivit obiectivelor, pana in 2025, 87% din consumul de energie al sistemului trebuie sa fie asigurat din surse regenerabile.
Legea eficientei
„Primaria orasului Copenhaga este obligata prin lege sa gaseasca cele mai bune metode de reducere a consumului si de convertire a acestuia la surse regenerabile”, subliniaza, intr-un interviu acordat „Green Report”, Thomas Hartmann, seful de Productie din departamentul de planificare al companiei
municipale Copenhagen Energy. Hartmann a lucrat in anii ‘90 si in Romania, in calitate de consultant, si isi aduce aminte si acum de CET-urile bucurestene mari consumatoare de combustibili fosili si poluatoare pe masura. Incercand sa explice care e diferenta dintre abordarea romaneasca si cea daneza, Hartmann
arata ca, fiind companie publica destat, CE nu are voie sa iasa in pierdere, dar nici sa faca profituri, ci sa pastreze mereu un echilibru al cheltuielilor si incasarilor.
Asta rezulta intr-o permanenta grija pentru modul in care sunt cheltuiti banii publici si o politica proactiva fata de reducerea cheltuielilor prin eficientizarea consumului. Mai mult, interdictia de a avea profit determina conducerea companiei sa caute mereu proiecte de „inverzire” a sistemului, in care sa investeasca surplusul de bani.
Toata lumea, conectata la retea
Un prim pas, arata Hartmann, a fost facut inca din anul 1992, cand autoritatile locale le-au impus prin lege rezidentilor si companiilor din regiune sa se conecteze la una dintre cele doua mari retele interconectate de distributie (VEKS si CTR). Acestea formeaza unul dintre cele mai mari sisteme de distributie din nordul Europei, furnizand anual un total de 33.000 de Terra jouli pentru cei 30.000 de clienti (circa 500.000 de persoane).
Astfel, vechile centrale individuale sau de cartier care poluau au fost eliminate treptat, iar 98% din necesarul de consum a ajuns sa fie asigurat exclusiv de cele cateva centrale cu consum eficientizat. Potrivit lui Hartmann, Bucurestiul ar avea teoretic un avantaj similar, avand in vedere ca detine una dintre cele mai mari retele centralizate de distributie a caldurii din Europa.
Deseurile, sursa de combustibil
Sistemul Regiunii Copenhaga include patru centrale electro-termice (CET-uri), cu consum combinat de petrol, gaze naturale si biomasa (rumegus si paleti de lemn), precum si trei uzine de incinerare a deseurilor. In loc sa se piarda si sa afecteze mediul, caldura reziduala a CET-urilor este captata si redirectionata catre retelele de caldura si apa calda, care o folosesc in proportie 97%. Prin aceasta „reciclare”, facturile localnicilor au scazut cu 1.400 de euro anual, consumul de petrol s-a diminuat cu 203.000 de tone, iar emisiile de carbon – cu 665.000 de tone. In 2008, nu mai putin de 35% din energia electrica era asigurata de surse regenerabile.
In Copenhaga, societatile de salubrizare ridica deseurile la fiecare opt ore, cu precizie de ceas elvetian. Metropola dispune de unul dintre cele mai performante sisteme de colectare si reciclare din lume, care permite ca un procent greu de egalat – de 40% din deseurile gospodariilor – sa fie folosit la incalzire. Prin acest „circuit al deseurilor”, pe de-o parte gropile de gunoi sunt crutate si primesc doar 3% din deseurile municipale, iar pe de alta parte danezii isi „produc” singuri sursa de combustibil. Ceea ce reprezinta si un mare avantaj legat de independenta surselor de energie, in contextul deselor intreruperi de furnizare a gazelor naturale din Rusia.
Potrivit reprezentantului Copenhagen Energy, combinatia de centrale pe baza de gaze, petrol si biomasa a facut ca emisiile de CO2 sa fie cu 40% mai mici decat cele ale unui sistem clasic, bazat exclusiv pe combustibili fosili. In paralel, toate CET-urile au fost echipate cu sisteme de captare a poluantilor, astfel ca, in ultimii 10 ani, emisiile de dioxid de sulf au scazut cu 50%.
Hartmann arata ca, potrivit studiilor companiei, cea mai eficienta metoda de reducere a emisiilor este convertirea centralelor clasice la biomasa si utilizarea energiei verzi de la turbine eoliene maritime.
Avantaj financiar urias
Avantajul se simte inclusiv in buzunarele clientilor, subliniaza reprezentantul CE, deoarece, daca productia de energie „verde” beneficiaza de subsidii de la stat, consumul de combustibili fosili este taxat „la sange”, cea mai mare parte a pretului fiind reprezentat practic de taxa. In prezent, pretul mediu platit de o gospodarie din RegiuneaCopenhaga pentru caldura este de 1.550 de euro pe an. El arata ca, daca pana acum contractele de constructie a centralelor prevedeau o combinatie de 40% biomasa si 60% combustibili fosili, de acum incolo CE va incheia contracte numai pentru centrale integral pe biomasa.
Regiunea Copenhaga mai are in vedere dezvoltarea masiva a centralelor pe energie geotermala, dupa ce studiile au demonstrat un mare potential al zonei. In 2005 a fost data in folosinta si prima centrala geotermala pilot a orasului, realizata de Copenhagen Energy in colaborare cu alte trei companii.
Copenhaga si-a adjudecat de mult statutul de cea mai verde capitala a Europei si poate aspira cu succes la aceeasi pozitie si la nivel international. Asta se explica printr-o incredibila implicare a autoritatilor locale in eforturile de „inverzire” a orasului, pe care Thomas Hartmann avea s-o rezume foarte bine la finalul interviului prin urmatoarea afirmatie: „Municipalitatea din Copenhaga crede ca guvernul danez si UE nu impun tinte suficient de ambitioase”.
