Un nou proiect de acord la summit-ul COP26 privind clima de la Glasgow a intensificat apelurile adresate guvernelor de a aborda de urgență schimbările climatice.
Proiectul cere țărilor să-și dezvăluie planurile de reducere masivă a emisiilor de gaze cu efect de seră mai rapid decât cele anterioare, dar slăbesc angajamentele de reducere a utilizării cărbunelui și a altor combustibili fosili, potrivit BBC.
De asemenea, angajamentul solicită țărilor să își consolideze sprijinul pentru țările mai sărace care luptă împotriva schimbărilor climatice. Acordul trebuie să fie agreat de toate țările la întâlnire.
Negocierile ar putea dura până vineri târziu sau mai mult. Reuniunea ONU este considerată crucială pentru limitarea celor mai grave efecte ale încălzirii globale.
Vineri, șeful ONU, António Guterres, a declarat că COP26 probabil nu își va atinge obiectivele, iar obiectivul de a limita încălzirea globală la 1,5 C este „suportul vieții”.
Oamenii de știință spun că limitarea încălzirii la 1,5 C în comparație cu nivelurile preindustriale ne va proteja de cele mai periculoase efecte ale schimbărilor climatice și aceasta este o parte cheie a acordului de la Paris pe care l-au semnat majoritatea țărilor.
Atingerea obiectivului presupune reducerea emisiilor globale cu 45% până în 2030 și la zero în general până în 2050.
Un exemplu al impactului creșterii temperaturii globale peste 2°C este moartea practic a tuturor recifelor de corali, spun oamenii de știință.
Prof. Jim Watson de la University College London a spus că proiectul de acord are elemente încurajatoare, dar că, în general, nu este „suficient de ambițios”.
Proiectul solicită ca țările să își prezinte planurile – cunoscute sub denumirea de contribuții determinate la nivel național (NDC) – pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și a se adapta la schimbările climatice până la summitul climatic de anul viitor. Acordurile anterioare au cerut țărilor să prezinte aceste NDC la fiecare cinci ani.
„În totalitate, acesta este cu siguranță un text mai puternic și mai echilibrat decât acum câteva zile”, spune Helen Mountford de la World Resources Institute.
„Elementele care par mai puternice includ adaptarea, pierderile și finanțarea. Finanțarea adaptării are date specifice, îndemnând țările să dubleze finanțarea adaptării până la sfârșitul anului 2025 față de nivelurile actuale”, spune ea.
Proiectul de acord – numit și „decizie de acoperire” – este a doua versiune lansată în această săptămână. Guvernele și reprezentanții negociază detaliile primului proiect publicat miercuri.
Un punct cheie de conflict a fost finanțarea climatică – banii promisi de țările mai bogate țărilor mai sărace pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. Este controversat deoarece țările dezvoltate sunt responsabile pentru majoritatea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar țările în curs de dezvoltare văd cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
„Ar putea fi mai bine, ar trebui să fie mai bine și mai avem o zi să o facem mult, mult mai bine”, spune Jennifer Morgan de la Greenpeace International.
„Linia cheie privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru cărbune și combustibili fosili a fost slăbită critic, dar este încă acolo și trebuie consolidată din nou înainte de încheierea acestui summit.
„Dar există o formulă de care merită să se păstreze, iar președinția Marii Britanii trebuie să lupte cu unghii și dinți pentru a păstra cele mai ambițioase elemente din acord”, spune ea.
În ciuda promisiunilor făcute până acum la COP26, planeta se îndreaptă în continuare către o încălzire de 2,4 C peste nivelurile preindustriale, potrivit unui raport al Climate Action Tracker.
Ce s-a convenit la COP26?
Până acum au fost anunțate o serie de acorduri între grupuri de țări:
- Într-un anunț surpriză, SUA și China au convenit să colaboreze în acest deceniu pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C.
- Peste 100 de lideri mondiali au promis să pună capăt și să inverseze defrișările până în 2030, inclusiv Brazilia, unde se află pădurea tropicală amazoniană.
- SUA și UE au anunțat un parteneriat global pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 – reducerea metanului în atmosferă considerată una dintre cele mai bune modalități de a reduce rapid încălzirea globală
- Peste 40 de țări s-au angajat să renunțe la cărbune – dar cei mai mari utilizatori ai lumii, cum ar fi China și SUA, nu s-au înscris
- Au fost anunțate câteva noi fonduri pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice și să facă față daunelor și pierderilor pe care le aduce aceasta – dar mulți spun că nu este suficient
- A fost lansată o nouă alianță care obligă țările să stabilească o dată pentru încetarea utilizării petrolului și gazelor – și oprirea acordării de noi licențe de explorare.
Citește și: COP26: România lipsește dintre cele 103 țări semnatare ale Angajamentului Global pentru Metan
COP26: UE va contribui cu 100 de milioane euro pentru lupta împotriva schimbărilor climatice
