Cum au rezolvat brazilienii problema colectorilor informali de deșeuri

O țară cu o populație de 10 ori mai mare decât a noastră și cu volume de deșeuri pe măsură a reușit să găsească o soluție pentru integrarea oamenilor străzii care furau și vindeau ilegal deșeuri. Au creat o cooperativă care pune la dispoziția colectorilor individuali spații de sortare și echipamente adecvate, garantându-le astfel un venit și drepturi. În curând, modelul ar putea fi replicat și în România.

România produce anual peste 266 de milioane de tone de deșeuri, potrivit Eurostat. Totodată, reciclează doar 4.5% din cantitatea generată. La capitolul deșeuri municipale, stăm ceva mai bine: potrivit datelor ANPM, am produs undeva la 7 milioane de tone de deșeuri în 2015 și am reciclat 13% (datele Eurostat pentru România sunt din 2012).

Statisticile nu iau însă în calcul activitatea așa-numiților colectori informali. Aceste persoane sustrag deșeurile reciclabile, în mod ilegal, și apoi le vând colectorilor autorizați. Constantin Damov, co-fondatorul Green Group, estima că „90% dintre deșeurile reciclabile vin de la oamenii străzii”. În loc să profite, autoritățile au decis să amendeze și chiar să întocmească dosar penal pentru furtul din tomberoane.

Cum au reușit Brazilia să rezolve problema

În Brazilia, țară cu 200 de milioane de locuitori și cantități de deșeuri pe măsură, managementul acestora este poate și mai problematic decât în România. Nici ei nu au o infrastructură de colectare selectivă eficientă și de aceea reciclează doar 3% din ceea ce generează.

Totuși, situația colectorilor informali este complet diferită. Iar asta se datorează unei cooperative create de organizația non-guvernamentală Institutul Pólis. Este vorba despre Coopamare, o inițiativă prin care coordonează activitatea colectorilor informali, oferindu-le un venit fix și punându-le la dispoziție un spațiu de lucru și camioane pentru transport. În plus, liderii ONG-ului luptă pentru drepturile muncitorilor și încearcă să obțină finanțări pentru a consolida și a extinde rețeaua.

Elisabeth Grimberg este coordonatoarea Departamentului de Reziduuri Solide, în cadrul Institutului Pólis. În timpul unui eveniment organizat recent în București de organizația Terra Mileniul III, Elisabeth a povestit cum a luat naștere cooperativă, cum funcționează și cu ce probleme se confruntă.

Cum a luat naștere cooperativa Coopamare

Inițial, colectorii informali de deșeuri, majoritatea oameni ai străzii, primeau doar o masă caldă prin intermediul unui ONG de ajutor frățesc. Călugărițele care se ocupau de această activitate au reușit să îi convingă să pună la comun veniturile pe o săptămână, pentru a organiza o petrecere. Așa și-au dat seama că, prin colaborare, ar putea deveni mai puternici.

În 1983 a luat naștere asociația, iar în 1989 – cooperativa Coopamare. Scopul ei era de a-i ajuta cei peste 20.000 de oameni fără adăpost care adunau gunoaie cu ajutorul cărucioarelor pe străzile din São Paulo să devină productivi, să câștige respectul cetățenilor și să ajute autoritățile să gestioneze o problemă gravă de mediu. Demersul nu a fost lipsit de provocări. Elisabeth își amintește că, inițial, muncitorii erau hărțuiți:

Atât cei care lucrau pentru cooperativa Coopamare, cât și cei care lucrau independent pe străzi făceau obiectul actelor de discriminare și de violență comise de agenții de poliție, pentru că și în Brazilia este interzis să te atingi de deșeurile pe care le-a lăsat cineva pe stradă, pentru că nu sunt proprietatea ta, nici a persoanei care le-a adunat, ci sunt proprietatea municipalității.

Cooperativa Coopamare, de la idee la business

Treptat, au reușit să se facă acceptați și respectați, atât în mediul public, cât și în cel privat. Cooperativa se bazează acum pe 600 de organizații în toată Brazilia și integrează în câmpul muncii în jur de 800.000 de colectori de materiale reciclabile. Au peste 1.000 de contracte încheiate cu municipalitățile, ceea ce înseamnă că muncitorii nu mai sunt amenințați de poliție. În plus, unele autorități le-au pus la dispoziție spațiul pentru sortarea deșeurilor, iar altele s-au oferit să plătească până și utilitățile.

Au dotat centrele de colectare și de sortare a deșeurilor cu ajutorul unor finanțări obținute de la instituții precum Banca Națională pentru Dezvoltare Economică și Cordială și Banca Federală de Economii și Consemnațiuni. Pentru educarea populației, se bazează pe fonduri de la Fundația Băncii Naționale a Braziliei, Ministerul Dezvoltării, cel al Muncii și cel al Mediului.

După aproape 30 de ani de eforturi susținute, muncitorii beneficiază de condiții decente și siguranța zilei de mâine. Într-un material video de prezentare, unul dintre beneficiari afirmă chiar că nu ar renunța la locul de muncă nici pentru un salariu dublu.

Coopamare încă se confruntă cu provocări. Potrivit lui Elisabeth, cea mai mare dintre acestea este lipsa unor co-finanțări constante, care să suplimenteze veniturile extrem de mici obținute din vânzarea materialelor reciclabile. În curând, am putea avea o astfel de cooperativă și în țara noastră. Zero Waste Romania încearcă să o creeze în Pata-Rât, o mahala situată la periferia orașului Cluj-Napoca, deja celebră pentru activitățile din groapa de gunoi.