Managementul deșeurilor a fost subiectul central al săptămânii trecute în lumea de business de mediu din România. Conferința Green Report care a avut loc la Buzău a întrunit actori din toate sferele interesate de subiect – autorități publice, antreprenori, reprezentanți ai societății civile – și a pornit dezbateri aprinse.
Una dintre problemele centrale pe care România le are, conform experților invitați la Conferința Green Report, este diferența majoră de perspectivă privind SMID (Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor) atât la nivel public-privat, cât și la nivel de UAT-uri diferite.
Cum poate juca mediul privat un rol esențial în SMID?
Mihaela Frăsineanu, reprezentanta Cancelariei Primului-Ministru, a punctat o situație delicată în ceea ce privește istoricul SMID-urilor din România. Aceasta aduce în discuție faptul că SMID-urile care au fost construite în perioada 2007-2010 au fost gândite pentru acoperirea nevoilor unui județ în acel moment.
Însă, ținând cont de capacitatea de deșeuri care este produsă acum, acestea nu mai corespund și este nevoie de modificări costisitoare. Tehnologia acestora este rămasă în 2007.
De asemenea, aceasta a evidențiat faptul că, în momentul în care ne referim la mediul privat, acesta are un avantaj major în ceea ce privește mobilizarea și eficacitatea, iar implementarea proiectelor se realizează într-un termen mai scurt. Astfel, mediul privat va fi un jucător esențial în planurile de dezvoltarea ale sistemelor viitoare.
„Când vorbim de privat, lucrurile funcționează mai bine. Pentru că la stat există foarte multe proceduri care trebuie urmate și pentru că, într-adevăr, legislația nu ne permite să scurtăm foarte mult termenele.
Scurtarea sau încercarea evitării anumitor proceduri ne-a dus în situații de contestare a achizițiilor” , Mihaela Frăsineanu, Cancelaria Primului- Ministru
Buzăul și perspectiva gestionării deșeurilor
Primarul Buzăului, Constantin Toma, a evidențiat perspectiva sa din postura de autoritatea publică locală reședință de județ.
Acesta s-a declarat împotriva construirii unui SMID pe teritoriul municipiului pe care îl administrează.
Această împotrivire vine din lipsa unui cadru legislativ clar pentru ADI (Asociație de Dezvoltare Intercomunitară), nicidecum din lipsa nevoii unui astfel de sistem pe teritoriul județului Buzău.
Punctul său de vedere se referă în special la amenzile pe care un municipiu reședință de județ le poate lua în cazul în care SMID-ul este dezvoltat pe teritoriul respectiv, fără a exista vreo pârghie de contestare a unei astfel de decizii.
„Toți primarii din România – primarii de municipii unde se generează cele mai multe deșeuri – doar sunt amendați, fără să poată interveni în vreun fel. Pentru că votul este egal între primarii în aceste SMID-uri. Dacă este cazul cum este la noi, 87 de UAT-uri, votul meu, Toma de la Buzău este egal cu al unui vecin dintr-o comună chiar dacă fără noi, municipiul Buzău, nu s-ar putea face SMID-ul”, Constantin Toma, Primarul Buzăului.
În viziunea de dezvoltare a municipiului Buzău a fost integrat, ca o componentă extrem de importantă, scopul ca reședința de județ să devină capitală a economiei circulare la nivel național. Acest plan a fost făcut la propunerea lui Constantin Damov, directorul Green Group, una dintre cele mai moderne și eficiente facilități de reciclare a deșeurilor din România.
Pare că Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor naște polemici mari în rândul autorităților. E cale lungă până să se ajungă la un consens și la un plan de acțiune clar pe care România să îl poată implementa în acest domeniu.
Problemele și soluțiile antreprenorilor din SMID – dezbătute la Conferința Green Report
