Comisiile pentru Mediu și Ape din Senat au adoptat rapoarte favorabile pentru proiectul PSD care permite mută ariile protejate pentru proiecte hidroenergetice, deși Consiliul Economic și Social (CES) s-a opus.
UPDATE: Ulterior, proiectul a fost adoptat și de plenul Senatului. Inițiatorul proiectului, senatorul Cătălin Zamfir, a comentat pe Facebook, după vot: „Cum poti sa te opui, sigur, alaturi de unele ONG-uri cu finantari obscure, ca sa producem aici, in Romania, energie electrica ieftina? Tocmai acum, in plina criza energetica si cu razboi la granite??? Cum sa te opui sa se continue constructia unor hidrocentrale care sunt deja executate in proportie de peste 90%, energie nepoluanta, in conditiile in care constructia de noi capacitati de producere a energiei electrice e obiectiv de interes strategic national?”.
Cele două două comisii de specialitate, dominate de PSD și PNL, au fost de acord cu inițiativa legislativă a lui Cătălin Zamfir care va conduce la mutilarea a cel puțin trei parcuri naturale, legitimând practic proiecte hidroenergetice nelegale, potrivit spuselor unor specialiști de mediu și ale ONG-urilor.
Comisia de Mediu, sesizată în fond, a adoptat și o serie de amendamente. Printre acestea, se arată că modificarea limitelor ariilor naturale protejate în sensul delimitarii unei precizii mai bune, se face la inițiativa Agenției Najionale pentru Arii Naturale Protejate sau a structurii de administrare a ariei naturale protejate in baza unui studiu științific, cu avizul consiliului științific, cu aprobarea autoritații publice centrale pentru protecția mediului.
Prin excepție de la prevederile de mai sus, modificarea limitelor ariilor naturale protejate, este posibilă, prin scoaterea unor suprafețe din ariile protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la dată de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare. Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusiv al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, stațiilor și liniilor de evacuare putere aferente acestora să fie în afară ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate și limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zona minimă, tampon, de lățime 100 metri, pe toată lungimea de grănițuire, se mai arată în amendamentele admise.
Modalitatea de modificare a limitelor, se realizează, la cererea beneficiarului obiectivelor de investiții pentru realizarea de amenajări bidroenergetice, prin act administrativ al conducătorului autorității publice centrale de protecție a mediului. Modificarea se avizează numai în situația în care, prin grijă pe cheltuiala beneficiarului obiectivelor de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, se instituie regimul de arie naturală protejată pe o altă suprafafa adiacentă ariei naturale protejate, situată oriunde pe granița acesteia. Suprafață minimă adusă în compensare va fi echivalentă cu suprafață scoasă de pe teritoriul ariei naturale protejate, majorată cu zona-tampon, potrivit amendamentelor admise.
CES: Legalizare retroactivă
Consiliul Economic și Social s-a opus inițiativei, avizând-o nefavorabil. „Propunerea legislativă aduce în discuţie rezultatele comisiei parlamentare de anchetă care a analizat cauzele creşterii preţurilor la energie. Raportul acestei comisii nu a fost făcut public şi, prin urmare, nu sunt cunoscute metodologiile folosite de comisie, precum şi acurateţea datelor/ dovezilor examinate. Se stipulează în propunere doar că o cauza semnificativă este aceea că nu s-au putut finaliza anumite proiecte hidrotehnice în arii protejate. Cu toate acestea, producţia din hidrocentrale în 2021 a fost de 17251,5 milioane kWh, în creştere cu 11,3% faţă de anul precedent. În expunerea de motive există practic o eroare, voită sau nu, întrucât o creştere a capacităţii instalate mult sub 1%, determinată de finalizarea celor doua hidrocentrale din Defileul Jiului şi a celei de la Răstoliţa nu va influenţa preţul pentru consumator”, se arată în motivarea CES.
„Analizând consecinţele şi contextul legii, propunerea legislativă este elaborată pentru a favoriza ilegalităţi. Investiţiile aduse în discuţie au fost făcute cu încălcarea flagrantă a legilor de mediu, fapt dovedit în cazul hidrocentralei de pe Jiu chiar de instanţă, prin anularea autorizaţiei de construire, întrucât nu exista o evaluare a impactului de mediu, aviz de mediu şi multe altele, în condiţiile în care România are deschisă o procedură de infringement pentru hidrocentrale în arii protejate încă din 2015”, mai arată documentul.
Parcul Naţional Defileul Jiului a fost înfiinţat în 2005 prin hotărâre a Guvernului, în perioada când au început şi lucrările la hidrocentrală, iar în 2007 a devenit şi sit Natura 2000. „Cu toate acestea, compania care operează hidrocentrala şi-a văzut de treabă încălcând toate legile. Dacă propunerea legislativă ar fi adoptată, ar constitui practic o legalizare retroactivă a acestor ilegalităţi”, potrivit Consiliul Economic și Social.
Un alt argument al celor din CES este că, în ultimii zece ani, costurile panourilor fotovoltaice şi ale instalaţiilor utilizate în producerea de energie eoliană au scăzut foarte mult, încât astfel de tehnologii pot fi folosite pe scara largă în România, în vederea sporirii producţiei de energie fără a fi afectat mediul.
Inițiativa legislativă cu privire la ariile protejate urmează a intra la votul plenului și apoi va merge către Camera Deputaților, care e decizională.
ONG-urile și experții de mediu s-au opus și ei acestei inițiative: ONG-urile de mediu cer respingerea proiectului care permite modificarea ariilor protejate pentru proiecte hidroenergetice
O petiție a Declic Râuri: stop finanțărilor pentru proiecte comuniste a ajuns la aproape 15.000 de semnături.
