/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Calibri;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-language:EN-US;}
Se vorbeste adesea despre conducerea prin exemplu („leading by example”) ca fiind cea mai buna modalitate de a crea standarde de excelenta si exemple de urmat pentru altii. Chiar daca acest concept are legatura cu ideea de „leadership”, nimic nu impiedica folosirea lui si in alt context.
Se poate ca acest concept sa fi stat si la baza emiterii Legii nr. 132/2010 privind colectarea selectiva a deseurilor in institutiile publice. Altfel nu vedem ratiunea pentru care s-ar adopta o lege care transpune doar partial (doar in ceea ce priveste obligatia unor subiecte de drept de a introduce sisteme de colectare separata a deseurilor) prevederile Directivei europene 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive, care, de fapt, trebuie transpusa integral in legislatia nationala pana la sfarsitul anului 2010.
Fara a intra insa in foarte multe detalii legate de coerenta si unitatea cadrului legislativ, remarcam utilitatea reglementarii obligatiei de colectare selectiva a deseurilor instituita in sarcina institutiilor publice exclusiv prin promovarea educarii si informarii cetatenilor, in general, cu privire la colectarea selectiva si managementul deseurilor.
Obligatii clare
Noutatile aduse de Directiva vizeaza aspecte ca: ierarhizarea in cinci pasi a sistemului de management al deseurilor (prevenire, pregatire pentru reutilizare, reciclare, alte operatiuni de valorificare), introducerea notiunii de subprodus, posibilitatea ca anumite categorii de deseuri sa inceteze a mai fi considerate deseuri, instituirea raspunderii extinse a producatorilor, instituirea unor obligatii clare privind colectarea selectiva pe categoriile sticla, metal, plastic si hartie, extinderea responsabilitatii pentru gestionarea deseurilor si stabilirea unor obiective generale clare in materie de reutilizare si reciclare.
Anumite prevederi ale noii Directive cadru privind deseurile au fost deja introduse in diverse proiecte legislative in curs de dezbatere, cum ar fi cel privitor la modificarea si completarea Legii nr. 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localitatilor, care instituie obligatii clare generatorilor de deseuri de a implementa sisteme de colectare selectiva.
Chiar daca prevederile referitoare la colectarea selectiva a deseurilor din Directiva nu au fost inca transpuse in totalitate in legislatia nationala, masurile de implementare nu au ezitat sa apara. Asociatii si ONG-uri au demarat proiecte de colectare selectiva a deseurilor atat prin punerea la dispozitie a infrastructurii necesare, cat si prin promovarea conceptului in randul populatiei, spre o mai buna informare si constientizare a necesitatii si utilitatii colectarii selective. Totodata, in cadrul acestor proiecte se pune accentul tot mai mult pe prevenirea actiunilor generatoare de deseuri.
Neindeplinirea obiectivelor se plateste
In afara acestor modificari curente sau preconizate, concrete sau in curs de concretizare, legislatia nationala in materie de deseuri a suferit modificari si in ce priveste contributiile datorate de generatorii de deseuri la Fondul pentru mediu.
Astfel, incepand cu data de 23.07.2010, anumite contributii au fost majorate (contributia datorata de operatorii care introduc pe piata ambalaje de desfacere si bunuri ambalate a crescut de la 1 leu la 2 lei/kg), altele au fost extinse si la alte categorii (contributia pentru veniturile realizate din vanzarea deseurilor metalice feroase si neferoase s-a extins si asupra veniturilor din bunuri destinate dezmembrarii), iar altele au fost nou introduse (contributia datorata in cazul neindeplinirii obiectivului anual de diminuare a cantitatilor de deseuri municipale si asimilabile, colectate si trimise spre depozitare).
Tot in concordanta cu Directiva 2008/98/CE si in sprijinul atingerii obiectivelor stabilite la nivel european, s-a initiat, la sfarsitul lunii aprilie, si proiectul legislativ privind recuperarea si reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje de bauturi. Acesta vizeaza in principal taxarea sticlelor de plastic si implementarea de sisteme de colectare a deseurilor in vederea reciclarii acestora.
Conform propunerii legislative, comerciantii care pun in circulatie ambalaje de bauturi de unica folosinta sau de folosinta indelungata ar putea fi obligati sa taxeze cumparatorii cu 0.5 lei sau 1 leu pentru ambalajele de bauturi. Aceasta suma ar putea fi recuperata ulterior de catre operatorul economic sau de catre consumator, la returnarea ambalajului de bautura.
Masurile concrete se lasa asteptate
Proiectul legislativ vizeaza masuri de implementare a unor sisteme de colectare a deseurilor sau de afiliere la sisteme de colectare, prin amenajarea de spatii corespunzatoare colectarii de catre comerciantul in cauza.
Propunerea legislativa a fost initiata in vederea indeplinirii obligatiilor ce revin Romaniei potrivit Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, modificata prin Directiva 2004/12/CE, care au fost etapizate pana in anul 2013. Al doilea scop este aplicarea eficienta a masurilor de gestionare a deseurilor prevazute in Planul National de Gestionare a Deseurilor, adoptat prin Hotararea de Guvern nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor.
Planul national contine referinte si obiective in materie de depozitare, incinerare, eliminare si transport al deseurilor. Totusi, masurile concrete de aplicare si implementare a unor planuri sau programe adecvate in domeniile mentionate anterior s-au lasat asteptate.
Astfel de concluzii sunt relevate si de studiile intreprinse la nivelul Comunitatii Europene, conform carora, in anul 2008, Romania nu a reusit sa recicleze decat 1% din deseurile municipale, restul de 99% fiind eliminate prin depozitarea pe teren descoperit, neatingan-du-se practic niciun procent in materie de incinerare, compostare sau eliminare prin orice alta metoda a deseurilor municipale.
Iulia Cojocaru si Nicolae Ursu, avocati la societatea bpv GRIGORESCU
