Potrivit statisticilor, România are o rata de reciclare de 5% și o țintă de 50% până în 2020. De cele mai multe ori, vina este aruncată pe colectarea deficitară a deșeurilor și lipsa infrastructurii necesare. Chiar dacă situația este mai degrabă descurajatoare, în țara noastră există modele funcționale de colectare a diverselor tipuri de deșeuri. Le-au dezvoltat fie organizații de mediu, fie companii sau instituții de stat. În ciuda rezultatelor obținute, modelele nu sunt însă implementate la nivel național.
Cum să colectezi hârtie fără să poluezi
În 2009, fondatorii Asociației Viitor Plus lansau un proiect de colectare a deșeurilor de hârtie de la companii. L-au denumit Recicleta și s-au angajat să facă lucrurile diferit. Au decis să folosească doar cargo-biciclete în procesul de colectare și să angajeze persoane defavorizate. Astfel, țineau să aibă un impact pozitiv deopotrivă asupra mediului, cât și asupra unor grupuri vulnerabile.
Au reușit să convingă în jur de 200 de companii să folosească serviciile lor, dar și pe administratorii a 300 de scări de bloc din sectoarele 1 și 2 ale capitalei. Timp de opt ani, au reușit să colecteze 420 de tone de hârtie și să salveze de la tăiere aproximativ 6.000 de copaci (12 hectare de pădure).
În ciuda rezultatelor, proiectul a obținut mai degrabă recunoaștere internațională decât la nivel național. Teia Gavrilescu, membru fondator al asociației, regretă mai ales faptul că autoritățile din România nu preiau modelul la nivel local, pentru a rezolva problema colectării. Potrivit ei, doar municipalitatea din Alba-Iulia a implementat un sistem similar, deși beneficiile sunt evidente.
Cum valorifici DEEE-uri, bannere și resturi alimentare
Un model de business asemănător a fost dezvoltat de Asociația Ateliere Fără Frontiere, tot în 2009. ONG-ul a devenit colector autorizat de DEEE-uri și a început să preia echipamente IT de la companii. Pe cele funcționale le repară și le donează instituțiilor de învățământ din zone defavorizate sau unor ONG-uri, iar echipamentele prea vechi sau ireparabile sunt descompuse în bucăți și trimise spre reciclare.
Reușesc să valorifice astfel 12.000 de calculatoare, imprimante și proiectoare în fiecare an. Prin reutilizare, se evită emiterea în atmosferă a peste 8.800 de tone de gaze cu efect de seră, iar prin reciclare – a altor 12.500 de tone.
Cei de la AFF nu s-au limitat însă la valorificarea DEEE. În cadrul unui alt proiect, remesh, transformă bannere uzate în sacoșe, genți și alte produse utile, iar în cadrul unui proiect de agricultură bio transformă deșeurile alimentare în compost.
Și de această dată există, pe lângă impactul de mediu, un impact social. În cadrul celor trei proiecte ale asociației, lucrează persoane aflate în situații de risc sau de excluziune socială.
Conceptul de minerit urban, adus în România de Let’s Do It, Romania!
Tot de reducerea cantității de deșeuri se preocupă și organizația Let’s Do It, Romania!. Cunoscută pentru zilele de curățenie organizate la nivel național, organizația a lansat recent un nou proiect: Let’s Share and Care. În cadrul acestuia, a preluat de la 54 de companii peste 8 tone de donații (haine, jucării sau mobilier). Pe cele în bună stare leu redirecționează către comunități defavorizate, iar pe cele uzate le repară sau le recondiționează, pentru a le vinde și a-și finanța activitatea. Până acum, donațiile au ajuns la peste 750 de beneficiari din 5 județe.
Inițiative de colectare din mediul privat și cel public
La inițiativele ONG-urilor, se adaugă proiectele desfășurate de companii și de autorități. Vrancart, de exemplu, colectează și valorifică în jur de 12.000 de tone de hârtie și carton pe lună. Reciclează astfel 30% din deșeurile de hârtie colectate la nivel național.
Aminteam la începutul articolului că rata de reciclare din România este de 5%. Există însă un oraș în România care are o rată de colectare separată a deșeurilor de 68%, pentru care caută soluții de reciclare. Este vorba despre Târgul Lăpuș, cu ai săi 13.000 de locuitori repartizați în oraș și în 13 sate.
Deocamdată, aceștia separă deșeurile pe 6 fracții, însă la finalul anului 2018, ar trebui să le separe pe 13 sau 14 categorii. Astfel, autoritățile își propun să ajungă în 2020 la o rată de colectare separată de 90%, iar până în 2035 – de 95%. Unul dintre consilierii care au elaborat planul de gestionare a deșeurilor a explicat cum este posibilă o asemenea performanță: prin aplicarea amenzilor. Acesta a fost prezent recent în Parlament, pentru a discuta despre cum s-ar putea implementa modelul și în alte orașe.
