Codul Silvic nu a scăpat atenției și nici dezbaterilor aprinse din Comisia de mediu a Camerei Deputaților, unde parlamentarii, societatea civilă, sindicatele și Ministerul Mediului și-au exprimat fiecare viziunea proprie despre ce înseamnă cu adevărat protejarea și gestionarea pădurilor.
Dacă ONG-urile și organizațiile de mediu precum WWF România, Societatea Academică din România (SAR) sau Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde au venit cu propuneri de conservare strictă, punând accent pe transparență și acces public, sindicatele – reprezentate, în principal, de Federația SILVA – au tras în altă direcție.
Cei din urmă au pledat pentru o libertate mai mare în administrarea resurselor forestiere, totul pentru a-și proteja de fapt angajații din domeniu.
Ministerul Mediului, ca o voce „oficială,” a venit cu soluții de mijloc: profesionalizare, reguli și organizare, în încercarea de a echilibra interesele ecologice cu nevoile economice.
Fiecare parte și-a argumentat propriile viziuni și interese. La final, propunerile și perspective formulate s-au concretizat în forma adoptată de Comisia de mediu a Camerei Deputaților.
De precizat că, în cadrul discuțiilor din Comisia de mediu a Camerei Deputaților, au fost analizate doar amendamentele preluate de parlamentarii membri ai Comisiei sau susținute de Ministerul Mediului.
Printre modificările notabile s-a numărat articolul privind principiile gestionării durabile a pădurilor, unde a fost adoptată propunerea, susținută de USR, PSD și PNL, de a include rolul sanogen, educativ, turistic și recreativ al pădurilor, în special prin integrarea acestora în centurile verzi din jurul orașelor.
De asemenea, a fost adoptată propunerea ministerului de a crește suprafața de teren ocupată cu păduri, susținută de toate partidele.
La nivel de conducere a ocoalelor silvice, Comisia a adoptat varianta ministerului, similară propunerii UDMR, prin care șefii de ocoale silvice sunt angajați pe bază de concurs și au contracte individuale de muncă de cinci ani, cu o singură posibilitate de reînnoire.
A fost inclus și avizul Consiliului Național pentru Silvicultură pentru numirea și revocarea șefilor de ocoale silvice, această verificare fiind asumată de PSD, PNL și USR.
În ceea ce privește educația pădurarilor, a fost adoptată propunerea conform căreia aceștia trebuie să fie absolvenți de studii liceale sau postliceale de specialitate.
Totodată, s-a discutat ca Inventarul Forestier Național să fie realizat de Institutul Național de Cercetare în Silvicultură, menținându-se independența acestuia față de Ministerul Mediului.
Societatea civilă – reprezentată de organizații precum WWF România [Fondul Mondial pentru Natură, n.red], Societatea Academică din România (SAR) și Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde – și-a concentrat propunerile asupra măsurilor de conservare a biodiversității, creșterii transparenței și îmbunătățirii accesului publicului la spațiile forestiere.
WWF România a propus un sistem de trasabilitate extins pentru materialul lemnos, înregistrând toate etapele pe care lemnul le parcurgea de la recoltare până la destinația finală. Aceasta ar fi permis o mai bună monitorizare și prevenire a tăierilor ilegale, asigurând un control riguros asupra transporturilor de lemn prin coduri digitale unice, care ar fi facilitat identificarea și verificarea transporturilor.
WWF a susținut, de asemenea, interzicerea prelucrării lemnului brut în fondul forestier, pentru a reduce riscul de exploatări ilegale și de impact asupra ecosistemelor.
Totodată, organizația a promovat prioritatea accesului comunităților locale la resursele forestiere, sprijinind astfel dezvoltarea durabilă și reducând presiunea asupra pădurilor.
Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a adăugat în discuție o dimensiune ecologică și urbană, prin propunerea de definire a „centurilor verzi” în jurul orașelor, cu scopul de a crea zone forestiere protejate pentru recreere și conservare. Astfel de centuri verzi vor contribui la reducerea poluării și la crearea unor spații naturale pentru cetățeni.
Platforma a susținut și amenajarea unor coridoare ecologice care să permită migrarea speciilor și să protejeze biodiversitatea în zonele periurbane, facilitând conectivitatea ecologică între habitate.
Într-un comunicat emis după votul în Comisia de mediu a Camerei Deputaților, Alex Găvan, fondatorul Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, a subliniat importanța adoptării proiectului de lege și urgența implementării acestuia:
„Votul, cu unanimitate, pentru legiferarea centurilor verzi la nivel național, al comisiei pentru mediu, reprezintă un uriaș pas înainte și care, odată finalizat, va avea consecințe pozitive în viața a milioane de români. Este un vot pentru orașe mai sănătoase și mai reziliente climatic.
Pentru asta, benefic pentru România, benefic pentru oameni, benefic pentru natură și necesar pentru a nu risca și mai mult pierderea banilor europeni este ca acest cod să fie votat înainte de alegeri.
Nu mai există niciun argument de bună credință pentru a îl mai tărăgăna și a nu se afla pe agendele comisiilor de agricultură și juridică chiar săptămâna viitoare. Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde face toate demersurile pentru ca acest lucru să se întâmple.”, a spus Găvan.
Pe de altă parte, SAR s-a concentrat pe consolidarea măsurilor punitive împotriva infracțiunilor forestiere, propunând confiscarea obligatorie a bunurilor folosite în activități ilegale, inclusiv mijloacele de transport. Această propunere a urmărit descurajarea infracțiunilor forestiere și asigurarea aplicării ferme a legii.
În plus, SAR a militat pentru reintroducerea sancțiunilor penale pentru tăierile ilegale din afara fondului forestier național, argumentând că această modificare era necesară pentru a preveni distrugerea vegetației forestiere și a proteja biodiversitatea din afara ariilor strict protejate.
Criticile privind dezbaterile din Comisia de mediu a Camerei Deputaților nu au lipsit. Președintele Agent Green – un ONG care investghează managementul pădurilor şi vânătoarea urşilor – Gabriel Păun, consideră că soluțiile discutate până acum sunt limitate:
„Actualele dezbateri pe Codul Silvic sunt sterile. Nu reprezintă nici măcar o frecție pentru nevoile pădurii. După decenii de agresiune neîntreruptă, pădurea României este destructurată și destabilizată. Dacă ar fi dusă la spitalul de urgență ca un pacient, atunci ar fi pusă la reanimare. Dă semne că și-a pierdut reziliența exact când aveam mai mare nevoie de ea să ținem piept schimbărilor climatice,” a afirmat Păun.
„Nu putem discuta despre mărunțișuri în vreme ce silvicultura practicată în România este cea mai mare crimă împotriva naturii comisă vreodată,” mai spune acesta.
Păun a subliniat că practica silvică actuală, axată strict pe producția de lemn, ignoră complet alte funcții esențiale ale pădurii. Pentru a proteja viața și mediul, el susține că este nevoie de o schimbare fundamentală în silvicultură, orientată spre menținerea biodiversității.
Păun a cerut o interdicție completă asupra tăierilor agresive care dezbracă solul și a subliniat necesitatea de a păstra coronamentul arborilor, astfel încât pădurea să rămână mereu acoperită.
De asemenea, el a propus să se renunțe complet la tăierile din zonele montane, limitând silvicultura doar la zonele de deal și câmpie.
Pentru regiunile joase, unde despădurirea a fost masivă, Păun a văzut necesară reîmpădurirea cursurilor de apă și conectarea acestora într-o rețea coerentă de păduri de galerie, cu rol ecologic esențial:
„Avem un deficit major de pădure la nivel național. Doar 29% din țară este acoperită cu păduri destructurate. Trebuie să creștem la minimum 40% din suprafața țării, dacă nu chiar la 50%. Nu va suferi nimeni, din contră,” a conchis acesta.
Pe de altă parte, Federația Sindicatelor SILVA a solicitat eliminarea unor articole restrictive din Codul Silvic, argumentând că acestea afectau negativ activitatea personalului silvic și flexibilitatea în administrarea resurselor forestiere.
În ceea ce privește protecția pădurilor, federația a propus ca paza pădurilor să fie realizată de personal silvic autorizat sau de structuri specializate, care să asigure securitatea eficientă a acestor zone împotriva activităților ilegale. SILVA a susținut, de asemenea, modificarea procedurilor de angajare a șefilor ocoalelor silvice, propunând angajarea acestora pe perioade determinate, cu opțiunea de reînnoire.
Această schimbare ar fi permis o evaluare mai riguroasă a performanței în administrarea pădurilor. Totodată, federația a dorit introducerea unor restricții speciale pentru pădurile din Ilfov, propunând doar lucrări de reconstrucție ecologică și oferirea de despăgubiri proprietarilor privați în anumite condiții. Aceste măsuri ar fi contribuit la protejarea ecosistemelor vulnerabile din proximitatea Bucureștiului și la asigurarea unui echilibru între interesul public și cel privat în gestionarea pădurilor.
Propunerile Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) au vizat măsuri de administrare a pădurilor și instruire a personalului silvic. Ministerul a susținut elaborarea amenajamentelor silvice pentru pădurile publice prin institute de cercetare acreditate, începând cu anul 2026, utilizând proceduri de achiziție publică. Aceasta ar asigura o transparență mai mare și o calitate ridicată a planurilor de administrare a pădurilor publice.
În vederea profesionalizării personalului din sectorul exploatării lemnului, MMAP a propus organizarea anuală a unor cursuri de instruire de minimum opt ore pentru a spori gradul de cunoaștere a legislației și a regulilor specifice de exploatare durabilă.
Ministerul a susținut și prioritizarea comunităților dependente de resursele forestiere la achiziția de lemn, măsură care ar fi facilitat accesul responsabil la resursele naturale.
O altă propunere a vizat transferul drumurilor forestiere publice administrate de Romsilva către unități administrativ-teritoriale, prin acordul Romsilva, ceea ce ar conduce la o mai bună administrare locală a infrastructurii forestiere.
De asemenea, MMAP a propus măsuri standardizate de conservare a biodiversității în amenajamentele silvice, utilizând indicatori precum lemnul mort și structura plurianuală a pădurilor, care ar fi permis o monitorizare mai eficientă a ecosistemelor și ar fi contribuit la protejarea speciilor.
Acest ansamblu de păreri și poziții arată că, dincolo de consensul atins în comisia de mediu, Codul Silvic se va confrunta cu noi provocări în comisiile de agricultură și juridică, conduse de social-democrați.
Tensiunea politică și sensibilitatea electorală din jurul acestui proiect sunt la cote maxime.
După votul în Comisia de mediu a Camerei Deputaților, ministrul Mediului, Mircea Fechet, reprezentant al liberalilor, a sugerat că responsabilitatea adoptării noului Cod Silvic este a întregii legislaturi.
În ciuda optimismului ministerial, există un risc major ca proiectul să devină un simplu instrument electoral, blocat în sertare, iar angajamentele făcute către societatea civilă să fie ignorate.
Fără votul cât mai rapid în comisiile juridică și de agricultură, Codul Silvic este încă departe de a avea o cale clară spre adoptare înainte de alegerile parlamentare.
Documentare adiţională: Angelica Şerban
#codsilvic #paduri #trasabilitatealemnului #legislatie #legislatieverde #inititiveverzi #comisiademediu #CameraDeputatilor #forestry #law
