Codul Silvic a murit. Cum i-au pus deputații cruce

Șansa de a adopta un nou Cod Silvic în această legislatură a fost ratată de deputați, în ciuda promisiunilor repetate ale PSD și PNL, care dețin majoritatea parlamentară. Deși proiectul a primit raport favorabil cu unanimitate de voturi în Comisia juridică a Camerei Deputaților, acesta nu a fost dezbătut și de Comisia de agricultură, o etapă indispensabilă pentru intrarea sa în plen.

În ciuda angajamentelor făcute de liderii PSD și PNL că cele două comisii raportoare – juridică și de agricultură – vor analiza documentul în paralel, Comisia de agricultură nu a inclus proiectul pe ordinea de zi a ședinței sale programate luni, la ora 15:00. Aceasta este condusă de Adrian Chesnoiu (PSD), iar absența raportului a blocat definitiv posibilitatea ca plenul Camerei Deputaților să voteze noul Cod Silvic în această săptămână.

Un termen critic ratat

Această săptămână a marcat ultimul plen al Camerei Deputaților în care proiectul putea fi supus votului. Fără raportul Comisiei de agricultură, procedura parlamentară nu a permis trecerea Codului Silvic în plen. Astfel, proiectul va trebui reluat abia în 2025, odată cu începerea noii legislaturi, când Parlamentul va avea o configurație politică diferită și alte alianțe.

Deși raportul din Comisia juridică a fost finalizat, fără contribuția Comisiei de agricultură, drumul proiectului spre adoptare a fost blocat. Situația ridică semne de întrebare cu privire la seriozitatea promisiunilor PSD și PNL de a coordona în mod eficient analiza în comisiile raportoare. Din cauza acestei întârzieri, Codul Silvic nu va mai putea fi dezbătut în actuala legislatură. Proiectul va fi reluat în 2025, în prima sesiune a noii legislaturi, ceea ce adaugă un strat suplimentar de incertitudine, având în vedere modificările politice și alianțele ce vor rezulta din viitoarele alegeri.

Dezbaterile din Comisia juridică: puncte-cheie și controverse

În cadrul Comisiei juridice, proiectul a beneficiat de o dezbatere, la care PSD a invitat toți actorii relevanți, inclusiv reprezentanți ai societății civile, sindicatelor silvicultorilor, industriei mobilei, industriei prelucrătoare a lemnului, precum și ai ministerelor Mediului și Internelor. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat personal la dezbateri, subliniind importanța acestui proiect, primul Cod Silvic reglementat în ultimii 15 ani. Totodată, el a atras atenția că adoptarea Codului Silvic reprezintă un jalon esențial în PNRR.

Deși președinta Comisiei juridice, Alina-Elena Tănăsescu (PSD), a anunțat inițial că vor fi analizate doar amendamente care țin de tehnica legislativă, dezbaterile au scos la iveală nevoia unor modificări esențiale. Una dintre cele mai disputate chestiuni a fost termenul în care Ministerul Mediului trebuie să elaboreze normele de aplicare ale noului Cod Silvic.

Ministrul Fechet a propus un termen de doi ani, justificând această durată prin complexitatea elaborării unui nou sistem informațional pentru monitorizarea exploatării lemnului. Propunerea a lăsat-o perplexă chiar și pe Alina-Elena Tănăsescu (PSD), președinta Comisiei juridice, care a remarcat că un termen atât de lung riscă să golească de conținut Codul Silvic și să întârzie aplicarea sa efectivă. Criticile au venit și din partea opoziției, care a considerat termenul complet nerealist și contrar angajamentului de a reglementa urgent sectorul silvic.

Pentru a asigura aplicabilitatea Codului, deputații din Comisia juridică au adoptat un amendament propus de Tănăsescu, care a redus termenul la șase luni. Totuși, o propunere a AUR de a micșora acest termen la trei luni a fost respinsă, obținând doar sprijin minoritar.

Concluzie

Eșecul adoptării noului Cod Silvic reflectă nu doar lipsa de coordonare între comisiile parlamentare, ci și o criză de voință politică într-un moment critic pentru protecția mediului și modernizarea sectorului silvic. Promisiunile PSD și PNL privind colaborarea eficientă s-au dovedit doar declarații lipsite de substanță. Într-un context în care defrișările ilegale continuă să amenințe pădurile României, iar adoptarea Codului reprezintă un jalon în PNRR, tergiversările și prioritizarea intereselor politice în fața urgenței legislative sunt inacceptabile. Amânarea dezbaterii până în 2025 nu face decât să arunce în incertitudine viitorul unei reforme esențiale, punând în pericol atât angajamentele României pe plan internațional, cât și protecția unei resurse vitale pentru generațiile viitoare. Este o demonstrație clară a rupturii dintre discursurile politice și acțiunile concrete, iar cetățenii rămân cei care plătesc prețul acestor blocaje instituționale.

Principalele prevederi ale noului Cod Silvic

Reglementarea regimului silvic și combaterea tăierilor ilegale

• Proiectul de lege definește regimul silvic, guvernanța sectorului, măsurile de control al aplicării și respectarea normelor silvice, alături de un regim sancționator detaliat.
• Pentru combaterea tăierilor ilegale, legea introduce supravegherea video a drumurilor forestiere:
  • Sisteme tehnice de monitorizare și înregistrare vor contribui la identificarea furturilor și tăierilor ilegale.
  • Aceste măsuri se aliniază unui model digitalizat de luptă împotriva exploatării ilegale a pădurilor.

Măsuri sancționatorii stricte

• Reglementările includ confiscarea materialelor lemnoase obținute ilegal și a mijloacelor de transport utilizate.
• Operatorii care săvârșesc infracțiuni riscă:
  • Suspendarea accesului în sistemul informatic integrat pentru păduri.
  • Retragerea imediată și rechemarea de pe piață a produselor obținute din lemn brut provenit din activități ilegale.
• Sunt introduse sancțiuni penale pentru infracțiuni informatice:
  • Falsificarea datelor informatice de natură silvică și falsul în declarațiile informatice se pedepsesc cu închisoare între 1 și 5 ani.

Instrumente noi pentru transparență și guvernanță

• Registrul Forestier Național:
  • Centralizează evidența exploatațiilor forestiere și a proprietarilor de păduri.
  • Facilitează prin mijloace informatice avizările și raportările între diferite entități publice.
  • Asigură monitorizarea implementării serviciilor silvice.
• Consiliul Național pentru Silvicultură:
  • Rol principal în supravegherea eticii profesionale și a respectării standardelor de către personalul din sectorul silvic.

Protejarea pădurilor și conservarea biodiversității

• Extinderea interdicției pentru tăierile la ras:
  • Acestea sunt interzise în toate parcurile naturale și ariile naturale protejate din România.
• Introducerea conceptului de „insule de îmbătrânire”:
  • Suprafețe de minimum 0,1 ha vor fi protejate, contribuind la menținerea biodiversității.
• Creșterea suprafeței minime acoperite cu arbori necesare pentru categoria de folosință pădure:
  • De la 0,25 ha la 0,5 ha, pentru o mai bună clasificare și protecție.

Noi opțiuni pentru utilizarea terenurilor forestiere

• Introducerea conceptului de „folosință agrosilvică”:
  • Permite împădurirea mai facilă a terenurilor agricole, sprijinind extinderea suprafețelor forestiere.

Sprijin financiar pentru conservarea pădurilor

• Proprietarii de păduri vor primi compensații financiare din bugetul de stat pentru:
  • Restricțiile impuse de legislație.
  • Dezavantajele economice cauzate de măsurile de conservare a biodiversității habitatelor forestiere.

Drepturile și obligațiile proprietarilor de păduri

• Obligațiile și drepturile proprietarilor de păduri sunt clar definite:
  • Diferențiere între proprietățile forestiere de până la 10 ha și cele de peste 10 ha.
• Aceste reglementări detaliate urmăresc o gestionare mai sustenabilă a pădurilor private.

Acces public garantat în păduri

• Toți cetățenii vor avea dreptul de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din România, asigurând astfel un acces liber și echitabil la resursele naturale.

Etica și incompatibilitățile personalului silvic

• Proiectul definește în mod clar interesele și incompatibilitățile personalului din domeniul silvic, pentru a asigura profesionalismul și transparența în activitate.