Peste 1700 de clujeni cer mai multe măsuri de protecție a naturii în eventualitatea construirii centurii metropolitane. Clujenii și asociațiile de mediu solicită autorităților ca pădurile Hoia și Făget să fie protejate cu tuneluri mai lungi decât se prevede acum în proiect.
În acest sens, clujenii au semnat o petiție care va fi depusă joi, înainte de consultarea publică legată de emiterea acordului de mediu pentru lucrările respective, se arată într-un comunicat susținut de Asociația „Societatea Organizată Sustenabil”, Grupul informal „Umbrela Verde” și Asociația „Natura Transilvaniei”.
„Doresc să subliniez două lucruri: (1) petiția nu este împotriva ideii de centură, ci vizează doar anumite aspecte legate de proiectarea acesteia și (2) distrugerea naturii atrage pe termen lung un cost mult mai mare decât cel al unei abordări corecte, cu respect față de valorile naturale de neînlocuit”, spune Mihai Cuibus, inițiator al petiției.
„Primarul Emil Boc anunța înainte de alegeri că vom circula din 2023 pe centură, dar lucrurile sunt atât de devansate că nici dezbateri reale legate de impactul asupra naturii nu am avut. De exemplu, cele două tuneluri din Făget acopereau doar a șasea parte din zona traversată în pădure, iar la unul dintre ele oricum era rasă toată vegetația la suprafață. Consider că e prea mică zona acoperită de cele două tuneluri”, Adrian Dohotaru, președinte al Asociației Societatea Organizată Sustenabil S.O.S, fost deputat.
Societatea civilă solicită să nu se taie zeci de hectare de pădure și să nu se distrugă ecosisteme valoroase cum sunt Situl Natura 2000 ROSCI0146, Pădurea de stejar pufos de la Hoia sau pajiștea cu peri seculari din Baciu.
„În cazul Pădurii Hoia drumul de legătură între Florești și Baciu trece foarte aproape de situl natura 2000 Pădurea de stejar pufos de la Hoia și prin mijlocul habitatului de stejar pufos ce se extinde și în afara sitului distrugându-l parțial și fragmentându-l ireversibil. În plus, șoseaua continuă peste poiana cu peri de la Baciu, o alta zonă cu valoare naturală deosebită, producând pe termen scurt distrugerile specifice etapei de șantier, iar pe termen lung fragmentare, poluare și presiuni imobiliare”, Mihai Constantinescu, Asociația „Natura Transilvaniei”
„N-aș vrea să văd că se repetă ce s-a întâmplat cu pajiștile care sunt acum străbătute de impropriu numita „centură a Floreștiului”, care trece pe lângă complexul de locuințe Donath Park. După ce s-au făcut drumurile au început să apară case de-a lungul lor, ca ciupercile după ploaie și presiunea antropică pusă pe ecosistem a fost din ce în ce mai mare, spre dezamăgirea celor ce foloseau acele locuri pentru recreere. Eu una apreciez că avem natură încă destul de sălbatică foarte aproape de oraș și mi-aș dori să prețuim asta și să o protejăm cât putem de bine. Nu am reușit să găsesc studiul de evaluare a impactului asupra mediului care se va dezbate joi, la adresa web indicată în comunicatul de presă, sper doar că se va trece cu tuneluri pe sub dealul cu rezervația de stejari pufoși, că niciun drum betonat nu va străbate pajiștea cu peri seculari din Baciu și că traseele turistice din Făget nu vor fi întrerupte, iar traversarea pădurii se va face preponderent prin tuneluri acoperite”, Loredana Peca, biolog, grupul civic informal „Umbrela Verde”.
Inițiatorul și asociațiile susținătoare arată că ultima variantă a proiectului, dacă se va pune în aplicare, înseamnă fragmentarea ireversibilă a ecosistemelor din pădurile Hoia și Făget, potrivit comunicatului de presă.
Traficul auto intens va genera noxe și zgomot, perturbând ecosistemul care este deja supus unei presiuni antropice mari datorită activităților ilegale de tip: off-road, depozitare de deșeuri, foc și pășunat la ras. Vor fi afectate activitățile de recreere ale iubitorilor de natură, ale celor care vor să se bucure de liniștea pădurii.
Vor fi afectate și mai mult rutele de migrație ale animalelor (căprioare, vulpi, păsări, insecte etc.), precum și comportamentele de hrănire și reproducere ale acestora. Nu în ultimul rând, apropierea șoselei de centură (dacă e la suprafață) de zonele împădurite va crește presiunea dezvoltării imobiliare în aceste zone.
Citește și: Parcul Național Buila-Vânturarița – o istorie. Ce se poate face mai departe?
