3 eco-parcuri în oraș, în care meșterii să repare produse stricate sau să valorifice deșeurile cetățenilor și unul în afara orașului, care să preia deșeuri voluminoase. Iată conceptul gândit de un grup de meșteri clujeni, pentru care sustenabilitatea este un principiu definitoriu.
Despre Dan și Adela Fofiu Sânpetreanu și despre a lor Casă de cultură permanentă am scris recent. Soții și-au transformat pensiunea într-o casă de oaspeți pe care o pun gratuit la dispoziția celor care le trec pragul. Şi-au schimbat obiceiurile de consum, astfel încât să își reducă deșeurile și să cumpere local. În curând, vor deschide alături de alte 3 ONG-uri un sistem de eco-parcuri în Cluj-Napoca.
Ce sunt eco-parcurile și cine le finanțează
Eco-parcurile sunt depozite în care cetățenii de rând sau persoanele fizice pot duce deșeurile de care vor să scape. Administratorii eco-parcurilor sortează materia primă primită și îi găsesc întrebuințări. Fie o trimit spre reciclare, fie o valorifică, transformând-o în alte produse, prin tehnici de upcycling.
Ministerul Mediului anunța în aprilie o nouă linie de finanțare pentru eco-antreprenoriat, menționând ca exemplu întocmai acest model de eco-parcuri. Bugetul alocat din Fondurile AFM este de 100 de milioane de lei, iar ghidurile vor fi publicate curând.
Cum a pornit ideea unui sistem de eco-parcuri
De când și-au deschis casa străinilor pe principiul economiei cadoului, soții Sânpetreanu au decis să își reducă și impactul asupra mediului. Iar în obiectivul lor nu s-a limitat doar la propria locuință.
Dan conduce un spital. Iar un spital generează numeroase deșeuri. Dan nu a vrut să le arunce, gândindu-se că, la un moment dat, le-ar putea folosi. Așa că a închiriat un depozit într-o zonă industrială din Cluj-Napoca și le-a depozitat acolo. În curte, găsești de toate: de la paturi de spital, dulapuri, mobilier și structuri metalice, până la aparatură medicală veche, aere condiționate și aparate electronice.
Inspirați de canitățile de lucruri vechi sau deșeuri pe care le puteau strânge, soții Sânpetreanu au adus în România conceptul internațional “Repair Cafe”. Acesta constă în organizarea unor ateliere de reparații. Cetățenii aduc fie produse stricate, fie deșeuri, iar meșterii le repară sau la găsesc alte întrebuințări. În proiect, îi au alături pe Ovidiu Băluță, locatar al Casei de Cultură Permanentă, și pe Diana Călin, parte din REPER21 și Asociația de Consum Responsabil.
Timp de 2 săptămâni, au testat conceptul Repair Cafe, iar acum organizează periodic ateliere de reparat sau valorificat produse stricate sau deșeuri. Pe când părăseam acum o săptămână și ceva Clujul, ei organizau un atelier de valorificat textile. Însă nu se vor opri aici. Vor să creeze prima rețea de eco-parcuri din România.
Cine va contribui la rețeaua de eco-parcuri
Recent, cei de la Repair Cafe au început o colaborare cu echipa Cluj Makers, primul makerspace din Cluj-Napoca. Alexandru Popescu, Marius Bucea, Andrei Cociuba, Roxana Rugină și restul echipei au fost nevoiți să se mute din vechiul spațiu în care le funcționa atelierul de producție. Au convenit cu Dan să elibereze depozitul de deșeuri, să le sorteze și să pună încet-încet bazele primului eco-parc din România.
Când i-am vizitat, curățenia era în toi. La fel și confecționarea unei cargo-biciclete, din piese găsite în depozit și din biciclete vechi. Acum, este gata.
Băieții au început să pună în practică și proiectul Precious Plastic, prin care se pot valorifica deșeurile din plastic. Au confecționat o primă mașinărie de tocat, însă au recunoscut că primul prototip are nevoie de îmbunătățiri. Alexandru lucrează acum la versiunea a doua.
Cum va evolua proiectul de eco-parcuri
În viitor, alături de alte asociații interesate, Dan vrea să înființeze în total 4 eco-parcuri: 3 în oraș și unul lângă Cluj. Cel situat în afara orașului ar trebui să preia deșeuri voluminoase, iar cele din interior – să funcționeze ca ateliere de reparații.
Dan crede că poate susține financiar activitatea din contractele de colectare de deșeuri și din valorificarea materialelor reciclabile. Singurul lucru pe care îl mai așteaptă este finanțarea de la Ministerul Mediului, care să îi ajute să pornească afacerea.
