Tranziția către economie circulară este un pas necesar pentru România, însă o lipsă a educației și a asumării responsabilității din partea actorilor implicați, precum și reglementările puțin ambițioase la nivel local și național, încetinesc progresul țării. La asemenea concluzii au ajuns participanții dezbaterii despre transformarea afacerilor în economia circulară, în cadrul conferinței Circular 4R Economy organizate de Green Revolution.
Elena-Simina Lakatoș, președinte al Institutului pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu (IRCEM), a explicat că economia circulară nu este încă clar definită și că au fost identificate 114 de definiții ale conceptului. Unul dintre obiectivele IRCEM este de a realiza strategia României de economie circulară pentru 2030.
IRCEM a realizat un studiu care investiga nivelul de educație și atitudinea oamenilor vizavi de diferite măsuri de dezvoltare durabilă și reciclare. Lakatoș a explicat că problema cea mare ține de educație. În general, tinerii nu au parte de educație ecologică în familie sau la școală, iar adulții nu aplică ce știu, pentru că legislația este permisivă, infrastructura este insuficientă, iar autoritățile locale nu iau suficiente măsuri.
Makatoș a atras atenția că în România, elementul de redesign și regenerare, parte esențială a economiei circulare, este ignorat. IRCEM a trimis invitații către 12 ministere să facă parte din dezvoltarea strategiei de economie circulară. 8 ministere au răspuns, o absență notabilă fiind Ministerul Cercetării și Inovației.
În condițiile în care studiile arată că până în 2040, criza climatică și creșterea populației vor afecta grav resursele lumii, Makatoș a subliniat importanța inovației în domeniul economiei circulare.
„Economia circulară își propune să reducă consumul de resurse, să le mențină cât mai mult timp pe piață și să le prelungească ciclul de viață. Aici joacă un rol foarte important partea de redesign, de inovare, tehnologii, brevete care să ne ajute să putem schimba lucrurile.”
Ea a declarat că schimbarea pornește de la un nivel individual și că mediul de afaceri va trebui să-și asume responsabilitatea și să contribuie la tranziție, iar lumea va trebui să o ia de la capăt cu un alt tip de consum, trecând de la consumerism la consum circular.
Mădălina Iliuță, Șef serviciu la Ministerul Fondurilor Europene, a declarat că în prezent, managmentul deșeurilor se finanțează din fonduri europene, iar după 2021, conform propunerii CE, va fi finanțată economia circulară. Sumele alocate finanțărilor unui anumit sector nu sunt încă cunoscute, însă 30% din resursele Fondului European de Dezvoltare Regională se vor îndrepta către măsuri care ajută Europa să fie mai „verde”.
Ea a explicat că vor fi organizate grupuri de lucru pentru toate obiectivele tematice, la care sunt invitați toți actorii implicați, care au ca scop elaborarea unor propuneri de programe care să „atragă investiții reale, fezabile care să vină în sprijinul societății în ansamblu și la soluționarea problemelor existente.”
Florin Pogonaru, Președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, a declarat că problema mediului va fi ignorată atâta timp cât bugetele locale rămân limitate.
El a anunțat că AOA lansează un fond pentru stat în domeniul mediului în valoare de 3 milioane de euro și că toți cei care au inițiative de afaceri sau afaceri în curs de dezvoltare și au nevoie de finanțări se pot înscrie.
Vorbind despre nevoia de educație, el a dat ca exemplu compania Prodplast, care a lansat un incubator de afaceri în care implică toate fabricile mici de plastic. Acestea învață cum pot produce bioplastic și cum pot accesa finanțări.
Alina Cismaș, Sustainability & Public Advocacy Manager la Saint-Gobain România, a dat câteva exemple de modele de economie circulară introduse de companie, care produce și distribuie materiale de construcții. De exemplu, vata minerală este produsă cu conținut reciclat în măsură de 85%. Însă în România, cioburile colectate sunt amestecate și contaminate cu deșeuri.
Ea a explicat că de multe ori, companiile private ajung să educe procesatorii de sticlă să facă sortarea pe culori, învățându-i ce pot face cu fiecare material în parte și educându-i privind beneficiile economice ale reciclării.
Raluca Fișer, președinte Green Revolution, a moderat dezbaterea și a dat ca exemplu experiența pe care a avut-o lucrând la Green Business Index, care oferă companiilor o evaluare a impactului de mediu, utilizând peste 260 de indicatori de mediu și de business, printre care și circularitate. Majoritatea companiilor ezită să se implice într-un proiect gratuit, în condițiile în care primesc o evaluare care în realitate ar costa mii de euro. Companii cunoscute din România au refuzat să completeze formularul, pe motiv că sunt prea departe de îndeplinirea unor ținte de sustenabilitate.
Elena-Simina Lakatoș a anunțat că IRCEM desfășoară un proiect de cartografiere a modelelor de bună practică, care ajung să fie prezentate Comisiei Europeană. Ea a încurajat cei implicați în afaceri legate de economia circulară, proiecte sau acțiuni, să ia parte la această inițiativă.
