Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, iar bucureștenii inspiră, odată cu aer, și microparticule, oxizi de azot și benzen – toate cu efecte devastatoare asupra sănătății. De fiecare dată când senzorii rețelelor de monitorizare a aerului se înroșesc, apare întrebarea: cine poluează aerul? Pe scurt, traficul, CET-urile, șantierele, salubrizarea incorectă și gropile de gunoi.
Fum de la depozitul deșeuri Iridex. Foto: Adriana Alina
Am întrebat asociații, grupuri de inițiativă civică, consilieri generali și activiști care sunt cele mai mari surse de poluare din București. Răspunsurile pe care le-am primit le-am găsit apoi și pe grupurile de pe Facebook unde oamenii semnalează problemele legate de poluarea aerului: gropile de gunoi și incineratoarele aferente, centrale electrice de termoficare (CET), traficul, șantierele care nu respectă reglementările și autorizațiile de construcție, salubrizarea incorectă.
CET-urile
„Dacă mergi la CET-ul de la Grozăvești o să vezi cisternele cu păcură cum stau la rând și miros puternic. Ard carburanți pentru încălzire”, îmi spunea Octavian Berceanu, consilier general la Primăria București, la sfârșitul lunii ianuarie.
Pe 1 martie, la ora două noaptea, a fost atins maximul istoric în platforma aerlive.ro de 604 µg/m3 pentru PM10, adică de 12 ori mai mult decât valoarea maximă zilnică pentru protecția sănătății umane. În urma acestui episod, Garda de Mediu a amendat CET Grozăveşti cu 100.000 de lei pentru că nu a anunțat că folosește păcură și CET Sud, sancţionat cu 50.000 de lei pentru că nu a putut prezenta documente din care să rezulte că a asigurat mentenanţa sistemelor de reţinere a poluanţilor.
Șantierele
„Șantierele, prin faptul că normele de poluare nu sunt puse în aplicare, poluează foarte mult. Sunt descoperite și praful din tot ce înseamnă construcții, săpături, demolări, pleacă în atmosferă. Plus camioanele care circulă neacoperite. Duc pământul excavat la Bragadiru, de exemplu, și traversează o parte bună din București, în viteză. Mare parte din praful de pe străzi provine din aceste camioane descoperite, iar din cauza traficului este antrenat pe timpul zilei”, a mai spus Berceanu pentru Green Report.
https://www.facebook.com/politicidurabile/videos/2199360840177309/?v=2199360840177309
Salubrizarea necorespunzătoare a străzilor
Green Report semnala, în ianuarie, că operatorii de salubritate au încetat să mai aspire și să spele străzile din București la 1 noiembrie, conform contractului care prevede ca iarna să se desfășoare lucrări de deszăpezire. De obicei, o mașină de aspirat adună în șase ore trei tone de praf.
În urma acestui articol, firmele de salubrizare din Capitală au primit ordin din partea Primăriei București să curețe străzile. Însă, uneori, aceste lucrări mai mult ridică praful.
Curățenie, pe 8 martie. Foto: Daniel Pavel
„La noi se mătură, ca în Evul Mediu. Aspirarea e cea mai bună metodă, există utilaje pentru asta”, a spus Oana Neneciu, de la Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis. „Trebuie să ne gândim că toate deșeurile care ajung pe stradă, în parcuri sau oriunde, inclusiv fecalele de animale, totul se transformă în PM-uri. Noi asta trebuie să înțelegem, dacă nu spălăm, nu aspirăm, nu facem curat pe stradă, asta respirăm”.
„În ceea ce priveşte salubrizarea eficientă a străzilor din Bucureşti, (n.r ar fi) mai bine de 45% un aer mult mai curat în Bucureşti, dacă firmele de salubritate ar face o salubrizare eficientă a străzilor Capitalei”, spunea ministrul Mediului, Costel Alexe, după apariția articolului de pe Green Report.
Traficul
În București sunt 1,4 milioane de mașini înmatriculate oficial, la care se adaugă cele aflate în tranzit, se arată într-un studiu al PwC Digital Auto Report din ianuarie. Potrivit datelor INS, populația Capitalei este de 1,8 milioane de locuitori, ceea ce ar însemna o raportare aproximativă de o mașină la un locuitor.
Din 2017, când guvernul PSD a eliminat taxa de mediu pentru mașini second-hand înmatriculate în România, până în 2019, au intrat pe piața românească peste 500.000 de autovehicule second-hand. Peste 70% sunt mai vechi de 11 ani, 35% mai vechi de 15 ani, iar estimările arată că jumătate dintre acestea sunt în București.
Potrivit companiei TomTom, un bucureștean pierde în trafic, pe an, 9 ore și 11 minute.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, anunțase o măsură care ar fi intrat în vigoare de la 1 martie. Potrivit acesteia, maşinile sub Euro 4 ar fi plătit vinieta Oxigen, iar maşinile sub Euro 3 nu ar mai fi avut acces în centrul oraşului. Autoturismele Euro 4 ar fi plătit vinieta din 2021. Mai mult, potrivit unui amendament al acestui proiect, maşinile non-euro, Euro 1 şi Euro 2, nu ar mai fi avut voie deloc în Bucureşti de la 1 ianuarie 2022, iar pentru cele Euro 3 restricţia ar fi fost valabilă din anul 2024. Firea a renunțat la taxa Oxigen în februarie, în urma unui sondaj pe Facebook.
Un studiu de mediu din 2014, numit „Raportul privind Etapa a II-a din cadrul proiectului «Planuri de calitate a aerului ambiental din municipiul București»”, arăta că traficul rutier reprezintă principala contribuție la emisiile de oxizi de azot (77,9%), de compuşi organici volatili nemetalici (75%), de PM2.5 (45,5%), de PM10 (48,4%), monoxid de carbon (89,7%), de benzen (79%).
Gropile de gunoi și incineratoarele
Și Planul Integrat pentru Calitatea Aerului arată că traficul rutier este principalul responsabil de emisiile de NOx şi benzen, și contribuie în jur de 50 % şi la emisiile de PM10 şi PM2,5. Însă, odată cu starea de urgență și cu implementarea măsurilor de prevenție privind răspândirea Covid19, pe străzile din București mai circulă doar câteva mașini. Chiar și așa, un fenomen are loc o dată la câteva weekenduri, în special noaptea: senzorii rețelelor de monitorizare a aerului din oraș, fie ele independente sau cea publică, înregistrează valori exagerat de mari pentru pulberile în suspensie PM10 și PM2,5.
În urma presiunii locuitorilor, ministrul Mediului a solicitat Gărzii de Mediu să realizeze controale pentru a identifica sursa poluării din timpul nopților de weekend.
„Inspectori ai Gărzii de Mediu, alături de echipaje de Poliție și Pompieri sunt pe teren, în zonele Sintești și Vidra fiind descoperite 2 focare active si alte câteva abia stinse, incendii de cabluri, mase plastice, deșeuri menajere”, a scris ministrul pe Facebook după un astfel de control.
https://www.facebook.com/Costel.Alexe/videos/213024016469507/
Însă unele comentarii pe care ministrul le-a primit la aceste postări indică faptul că sursa poluării ar fi în altă parte:
„Cum să crezi că poluarea masivă și repetată într-o capitală este dată de niște amărâți care ard cauciucuri?!”;
„Tare mă tem că nu de la cinci cauciucuri arse e problema, ci muuult mai gravă. Tot Bucureștiul a fost roșu azi noapte și nici acum aerul nu e respirabil”;
„Vă invităm să mergem împreună la groapa de gunoi de la Sintești. Vă fac invitația publică. Comunitatea din Vidra, Cretesti, Sintești, Berceni, Popești și sectorul 4 am fi bucuroși să faceți o vizită în acest loc. Credeți-mă că acel miros pe care noi îl simțim de ani de zile nu-l veți uita niciodată. Dar nu mirosul este periculos. Însă acum știți asta datorită senzorilor”;
https://www.facebook.com/galberceni/videos/3198444566849990/
„Săptămâna aceasta a fost gazare în fiecare zi de la Iridex. Acum nu se poate respira afară, nu putem deschide geamurile în zona Giulești și Crângași. Nu e miros de cauciuc ars ci sulf, hidrogen sulfurat, ca de obicei. Mai alternează în unele zile cu mirosul puternic de gunoi. Problema cauciucului ars e minoră pe lângă mirosul greu ce persistă mai tot timpul de la Iridex, dar ne tot amăgim cu traficul și cauciucurile arse. Cum rezolvați principala problemă din zonă, dle ministru, aerul poluat de la groapa Chiajna Rudeni?”.
„De obicei, sursele de poluare sunt traficul auto, șantierele, pământul excavat, arderile ilegale de deșeuri și uleiuri de la depozite, centralele de apartament și CET-urile. Însă de câteva luni (culminând cu noaptea dintre 4-5 ianuarie) dinspre groapa de gunoi Rudeni (IRIDEX și Stericycle) vântul aduce un aer greu și toxic. De asemenea mai există și groapa de gunoi Vidra semnalată de senzori și în sudul Bucureștiului de unde vin aceleași probleme”, scria grupul de inițiativă civică We Grow Up Romania la începutul lui ianuarie.
Andrada Sas, activistă de mediu, spune că a sesizat problema depozitelor de deșeuri încă de acum cinci ani și a prezentat într-o postare pe Facebook informațiile pe care le-a obținut în acest timp din cercetările personale, din cercetările altora, din răspunsurile la sesizări, dar mai ales din interacțiunea directă atât cu reprezentați Iridex și Stericycle, dar și instituții ale statului (Garda, APM, DSP, Ministerul Mediului, Primării și poliții – sector, București, Chitila, Chiajna), în dezbateri și audiențe.
„Iridex este un depozit de deșeuri, lângă centura Bucureștiului, undeva între Chitila și Chiajna. Imaginați-vă un deal, un deal adevărat, de gunoi. Aici este tot ce am aruncat noi – Bucureștiul și împrejurimile, dar și Vâlcea și alții ocazional din 1999 și până azi (în fine, parte din asta, alte părți au mers la Glina și la Vidra). Gunoiul odată depozitat și tasat, se descompune și produce gaz. Iridex folosește acea parte din gaz care conține suficient metan la producerea de energie electrică pentru uz propriu. Adică sunt efectiv puțuri săpate în acest deal care captează acest gaz care pe de o parte este folosit la producția de energie, pe de alta este ars la temperaturi foarte înalte care nu ar trebui să permită producerea de mirosuri și alte neplăceri. Ce altceva mai e în gazul ăla din plin? H2S. Hidrogen sulfurat sau acid sulfhidric. Care pute. Și care e probabil una dintre sursele de duhoare. Cum ajunge el la noi în case fără să fie eliminat de instalația de desulfurare a instalației de prelucrare sau fără să fie ars? Păi fie prin evadare accidentala, fie prin eliberare intenționată – nu știm sigur și statul român de cinci ani de zile nu e în stare să zică”, a scris aceasta.
Potrivit Ministerului Sănătății, hidrogenul sulfurat este un asfixiant având efect de blocare a centrului respirator și, secundar, de formare a unui complex cu hemoglobina. De asemenea, apar efecte iritante la nivelul conjunctivelor și mucoasei respiratorii prin mirosul neplăcut, precum și efecte nespecifice de tip neuropsihic. Expunerea repetată duce la scăderea calității vieții, se mai arată în răspuns.
Un raport al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, care a monitorizat calitatea aerului în zona de influență a depozitelor de deșeuri Iridex Group și Glina, arată că dintr-un total de 828 de determinări efectuate în perioada 31.07.2017 – 11.08.2017 în șapte puncte de prelevare din nord-vestul Capitalei, au fost înregistrate 92 de depășiri ale concentrațiilor maxim admise de H2S.
„Undeva prin intervalul ăsta, de când s-a deschis depozitul Iridex și până azi, domnii de la Stericycle au ciocănit la usă și au intrat în afaceri cu dumnealor. Au achiziționat un incinerator tot de la Iridex (nu știu la ce utilizat anterior) și au închiriat spațiu undeva în coltul dealului monstruos de gunoi. Aici, pe o suprafață mult mai mică, incomparabilă practic, se arde (legal! – cel puțin conform măsurătorilor și documentelor proprii) tot ce înseamnă deșeu periculos din București. Resturi anatomo-patologice din spitale, medicamente expirate, cadavre de animale, orice substanță periculoasă care conform legii trebuie neutralizată prin incinerare. Vă imaginați, având in vedere ce se arde acolo, teoretic tehnologia e state of the art și filtrele sunt ceva ce n-a văzut Tokio. În realitate domnii au fost sancționați de nenumărate ori pentru depozitare, pentru transport, iar undeva în 2016 a existat o suspiciune de fals în măsurarea emisiilor și o plângere penală din partea inspectorilor gărzii de mediu – plângere care a dispărut apoi în neant, habar nu avem ce s-a ales de ea (ca de multe altele). Discutăm despre compuși cu mult, dar mult mai periculoși decât H2S. Aceasta informație ne-a parvenit direct de la Comisarul General al Gărzii de Mediu de la momentul respectiv, în cadrul unei audiențe”, a mai scris Andrada Sas.
Într-o declarație pentru PSnews.ro, primarul sectorului 1, Daniel Tudorache, a precizat că o foarte mare parte din poluarea din București vine de la groapa de gunoi deținută de firma Iridex. Edilul a declarat că a cerut intervenția Ministerului Mediului pentru a închide groapa de gunoi din zona de Nord a Capitalei.
„Eu am făcut două solicitări în ianuarie pe acest subiect, însă nu am primit niciun răspuns de la Ministerul Mediului. Ce s-a întâmplat după aceste două interpelări? Mi-a trimis controlul în primărie, iar acei angajați au zis că au comandă să ne dea amendă, indiferent cât e”, a spus Tudorache.
Potrivit deputatului Cornel Zainea, Mircea Minea, primarul din Chiajna, ar fi răspuns, cu referire la calitatea aerului din zonă: „Există un disconfort. Aș fi măgar să nu recunosc asta.”
Arătăm în episoadele următoare ale serialului „Cât ne pasă de ce aer respirăm?” cine măsoară calitatea aerului, ce efecte are poluarea asupra fizicului și psihicului și care sunt soluțiile să ajungem să respirăm un aer care să nu ne facă rău.
Citește și:
Cât ne pasă de ce respirăm? Un serial despre calitatea aerului
Cât ne pasă de ce respirăm? Cât de poluat este Bucureștiul?
Cât ne pasă de ce respirăm? Cu ce este poluat Bucureștiul?
