Un fizician de la Arizona State University, împreună cu echipa sa de cercetători, a găsit o metodă prin care să „înghețe” calota glaciară din Oceanul Arctic. Soluția lor este montarea a 10 milioane de pompe acționate de vânt, care să scoată apa la suprafață, unde aceasta ar îngheța și ar îngroșa stratul de gheață.
Astfel, susțin aceștia, gheața care acoperă oceanul va căpăta un strat suplimentar. Metoda lor pentru rezolvarea problemei a fost expusă într-o cercetare publicată în revista Earth`s Future.
Una dintre motivațiile autorilor studiului este că „această pierdere a gheții marine reprezintă una dintre cele mai severe semnale negative generate de schimbările climatice – lumina soarelui care, în alte condiții, ar trebui să fie reflectată de gheață, va fi acum absorbită de oceane”.
Cât de repede se topește calota glaciară
Cercetătorii susțin că gheața marină din zona Arctică a scăzut din 1979 (de când a început să fie măsurat nivelul gheții prin satelit) până în 2012, cu o rată cuprinsă între 3,5 și 4,1% în fiecare deceniu.
Totodată, potrivit studiului, creșterea temperaturilor a fost chiar mai mare în regiunea Arctică și a avut efecte dramatice.
În 30 decembrie 2015, temperatura înregistrată pe o geamandură aflată la 30 de km de Polul Nord a urcat la 29°C din cauza unui val de căldură adus de furtuna Frank. Alte informații au arătat că „temperaturile înregistrate la Polul Nord au depășit, în toiul iernii, punctul de îngheț – un eveniment extrem de rar.”
Cât ar costa cele 10 milioane de pompe
Cercetătorii vor să acopere cu gheață 10% din suprafața zonei Arctice, care se întinde pe circa 10 milioane de km pătrați. Pentru aceasta, ar fi nevoie de 10 milioane de pompe acționate de vânt. Însă, dacă s-ar acoperi toată suprafața, ar fi nevoie de 100 de milioane de asemnea pompe.
Mai departe, pentru a fi eficiente, turbinele eoliene care acționează pompele ar trebui să aibă lame cu un diametru de 6 metri și să fie din oțel. Acestea ar cântări 4.000 de kg. De asemenea, pentru a sta deasupra apei, ar fi nevoie de o structură de susținere cel puțin egală cu greutatea turbinelor. „Ca o estimare, ar fi nevoie de cam 10.000 de kg de oțel pentru fiecare aparat”, se arată în studiu.
Așadar, pentru a construi în 10 ani o flotă compusă din 10 milioane de asemenea pompe, ar fi nevoie de aproximativ 10 milioane de tone de oțel pe an. Totuși, dacă aceste pompe ar fi montate pe întreaga suprafață a zonei Arctice, în același interval de timp, ar fi nevoie de 100 de milioane de tone de oțel pe an.
Cercetătorii oferă și alte date de comparație.
În prezent, SUA produce anual 80 de milioane de tone de oțel, în timp ce producția globală este de 1.600 de milioane de tone pe an. În același timp, jumătate din acesta este produs în China.
În total, autorii studiului estimează un cost de fabricare și punere în aplicare per dispozitiv de circa 50.000 de dolari. Pentru toată zona Arctică, ar fi nevoie în 10 ani de 5 trilioane de dolari sau în jur de 500 de miliarde de dolari pe an. În schimb, pentru a acoperi 10% din zona Arctică, în 10 ani ar fi nevoie de 50 de miliarde de dolari pe an.
