Oamenii de ştiinţă din Finlanda au dezvoltat un vaccin comestibil despre care afirmă că reprezintă primul din lume ce protejează albinele, conceput în speranţa de a opri declinul acestor populaţii de insecte, fapt ce ar putea provoca o criză alimentară mondială.
Albinele contribuie la polenizarea a 90% din principalele culturi agricole din lume, însă în ultimii ani, aceste preţioase vieţuitoare au fost decimate de „sindromul colapsului coloniilor de albine”, o maladie misterioasă. Au fost acuzaţi acarienii, pesticidele, virusurile şi ciupercile, dar şi combinaţii între aceşti factori.
Potrivit ONU, peste 40% dintre polenizatorii nevertebraţi, în special albinele şi fluturii, sunt ameninţaţi cu dispariţia. Oamenii de ştiinţă au avertizat că acest declin vertiginos ar putea să determine o creştere a preţurilor produselor alimentare şi un risc de apariţie a unor penurii de alimente.
Pesticidele creează dependență pentru albine într-un mod similar cu nicotina
Noul vaccin, creat de o echipă de cercetători de la Universitatea Helsinki, furnizează albinelor rezistenţa necesară pentru a lupta împotriva unor maladii microbiene grave, potenţial mortale pentru comunităţile de insecte polenizatoare.
Cercetătorii finlandezi numesc vaccinul „PrimeBEE” și spun că poate fi administrat reginei albine printr-un pătrat de zahăr.
„Dacă am putea să salvăm chiar şi o mică parte din populaţiile de albume prin această invenţie, cred că am face o faptă bună şi am salva puţin lumea. Chiar şi o creştere de 2-3% a populaţiei de albine ar fi ceva uriaş”, a declarat Dalial Freitak, cercetătoarea aflată la conducerea acestui proiect.
În trecut, se credea că este imposibil să se vaccineze insectele, întrucât ele nu au anticorpi, unul dintre principalele mecanisme pe care oamenii şi alte vieţuitoare le utilizează pentru a lupta contra bolilor.
Însă în 2014, Dalial Freitak, specialistă în insecte şi imunologie, a remarcat că fluturii hrăniţi cu anumite bacterii îşi transmit imunitatea astfel dobândită urmaşilor lor.
Vaccinul este încă în curs de testare de siguranţă, iar dezvoltatorii lucrează la lansarea unei afaceri pentru produs, potrivit unui comunicat de presă. Dar omul de știință Dalial Freitak, care a lucrat la vaccin, spune că medicamentul ar putea fi un progres.
Există însă numeroase obstacole de trecut în domeniul normelor de reglementare. „Între patru şi cinci ani pentru a ajunge pe piaţă este o estimare optimistă”, a adăugat cercetătoarea finlandeză.
Potrivit experţilor finlandezi, protejarea populaţiilor de albine împotriva bolilor le va face pe aceste insecte să devină mai puternice şi mai bine echipate pentru a rezista şi în faţa altor ameninţări.
Închisoare cu executare pentru un agricultor din Austria, după moartea unor albine
Uniunea Europeană şi Canada au votat pentru interzicerea neonicotinoidelor, după ce mai multe studii au demonstrat că aceste substanţe sunt nocive pentru reproducerea albinelor.
Studii precedente arată că neonicotinoidele pot face albinele să devină dezorientate și să nu-și mai găsească drumul înapoi la stup, reducându-le rezistența la boală și afectându-le ciclul de viață, fiind unul dintre motivele principale pentru sindromul colapsului coloniilor.
Cercetătorii sunt de părere că bolile reprezintă doar unul dintre numeroasele motive care stau la baza declinului polenizatorilor. Pesticidele şi agricultura intensivă, care reduce diversitatea alimentară a insectelor, fac parte din lista acestor motive.
