Ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată la nivel global, depăşind cu peste un grad temperaturile din era preindustrială, conform raportului anual al programului european asupra schimbărilor climatice Copernicus (C3S), transmite AFP.
La nivel mondial, anul care a trecut ocupă locul al cincilea în clasamentul celor mai călduroşi ani înregistraţi, fiind depăşit doar de anii recenţi, şi a fost marcat la rândul său de o serie de fenomene extreme care ilustrează consecinţele încălzirii globale.
În pofida efectului de răcire al fenomenului climatic La Nina, anul 2022 a fost „cu aproximativ 1,2 grade Celsius” mai călduros comparativ cu perioada 1850-1900, înainte ca revoluţia industrială să îşi facă simţite efectele asupra climei, potrivit C3S.
În Europa, continentul cu cea mai rapidă încălzire observată, 2022 este „al doilea cel mai călduros an„, însă lunile de vară au constituit un nou record pentru întreg continentul, stabilit în mare parte în Marea Britanie şi agravat de un deficit excepţional de precipitaţii în Spania, Franţa sau Portugalia.
În aceste ţări, precum şi în Elveţia, Croaţia sau Bosnia-Herţegovina, anul 2022 în ansamblul său constituie chiar un nou record absolut de căldură de la începutul măsurătorilor meteorologice.
„Zone extinse din Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi China, Noua Zeelandă, Africa de Nord şi Cornul Africii” au stabilit, de asemenea, un nou record anual, conform C3S.
„Consecinţe devastatoare”
Pe lângă temperaturi, planeta a suferit o avalanşă de evenimente extreme, aminteşte raportul:
- inundaţii istorice în Pakistan după un val de căldură excepţional de primăvară,
- valuri de căldură şi mega-incendii de pădure în Europa de Vest,
- canicule estivale inclusiv în centrul şi estul Chinei,
- inundaţii devastatoare în Nigeria,
- secetă în Cornul Africii şi altele.
Pe de altă parte, din cauza La Nina, estul Australiei a cunoscut temperaturi relativ mai reduse comparativ cu valorile medii şi ploi foarte abundente.
În regiunea polară sudică, „întinderea de gheaţă a mării Antarcticii a atins un nivel record sau cvasirecord„, după ce a atins în februarie 2022 „cel mai scăzut minim înregistrat vreodată în 44 de ani de observaţii satelitare„.
„2022 a fost un alt an cu evenimente meteorologice extreme”, ceea ce „arată că deja trăim consecinţele devastatoare ale încălzirii globale„, a comentat Samantha Burgess, şef adjunct al C3S.
Aceste concluzii „demonstrează în mod clar faptul că, pentru a evita cele mai grave consecinţe, societatea va trebui să reducă urgent emisiile de carbon, dar şi să se adapteze rapid la evoluţia climei„, a adăugat ea.
„Haos climatic”
Raportul confirmă previziunile Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), publicate în noiembrie şi descrise atunci drept „cronica haosului climatic” de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Temperatura medie la nivel global în deceniul 2013-2022 este estimată cu 1,14 grade Celsius peste cea din era preindustrială.
Acordul de la Paris, încheiat în 2015 sub egida ONU, vizează limitarea încălzirii globale la mult sub 2 grade Celsius, dacă este posibil la 1,5 grade Celsius. În timp ce ştiinţa a dovedit că fiecare zecime de grad multiplică fenomenele meteorologice extreme, ţinta mai ambiţioasă de +1,5 grade Celsius a devenit obiectivul de „menţinut în viaţă„.
Pentru a realiza acest lucru, ţările din întreaga lume trebuie să îşi atingă obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră.
Cu toate acestea, în 2022, concentraţiile de dioxid de carbon (CO2) înregistrate în atmosferă au atins un nou record de „417 părţi per milion (ppm)” cu o creştere anuală „de aproximativ 2,1 ppm, o rată similară cu cea din ultimii ani„, a notat programul european.
Concentraţiile de metan, cu o capacitate de încălzire mai intensă, dar mai scurtă, sunt în prezent la 1894 părţi per miliard (ppb). Acestea au crescut „cu aproape 12 ppb, ceea ce înseamnă că sunt superioare mediei, însă inferioare recordurilor din ultimii doi ani„, a precizat C3S.
Citește și: Cinci trenduri de mediu la care să ne uităm în 2023
