Energia obținuă din deșeuri, respectiv valorificarea energetică a deșeurilor, au fost eliminate din raportul „Taxonomia UE” privind activitățile sustenabile – alături de cărbune și de energia nucleară, informează Zero Waste România.
Este prima dată când experții se pronunță decisiv asupra efectelor nocive ale arderii deșeurilor în instalații pentru producerea de energie precum riscul de blocaj în bucla consumeristă alături de numeroase efecte negative asupra mediului și deteriorarea sănătății cetățenilor. Această decizie reprezintă un precedent important pentru viitorul plan de acțiune pentru climă al Uniunii Europene dar și pentru investițiile sustenabile”, se arată într-o poziție comună a Zero Waste Europe, Zero Waste România și Coaliția pentru Justiție Energetică din România.
Potrivit Zero Waste România, Grupul Experților Tehnici (TEG), responsabil cu elaborarea Taxonomiei UE în vederea introducerii sistemelor de clasificare pentru activitățile economice sustenabile din punct de vedere al mediului a analizat îndeosebi modul de combatere a schimbărilor climatice conform Acordului de la Paris și Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, care ghidează legislația europeană cu privire la climă.
Concluziile TEG au evidențiat faptul că o mare parte din deșeurile valorificate energetic în prezent în Europa ar putea fi reciclate, iar acele State Membre UE care se bazează pe incinerarea deșeurilor municipale, crescându-și continuu capacitățile de ardere, riscă supracapacitarea, ceea ce poate duce la blocaje economice periculoase.
Bucurestiul este în mod natural supus unui aflux frecvent de praf saharian și praf de loess din Câmpia Română. Într-un context meteorologic nefavorabil dar repetabil oricând, mai ales în noile condiții climatice, s-au exacerbat neajunsurile unei metropole sufocate de trafic, poluare industrială și, nu în ultimul rând, de inconștiență. Efectul acestora este unul cumulativ cu cel al factorilor naturali”, spunedr. biol. Oriana Irimia, coordonatorul programului de Schimbări Climatice, Zero Waste România.În practică nu cunoaștem compoziția în poluanți a aerului din Capitală: nu se măsoară decât câțiva parametri, prea puțini față de gama mare de substanțe cancerigene și toxice existente real în atmosferă (dioxine/furani, PCB, PFOS, compuși organici volatili, fenoli, H2S etc.), provenind inclusiv din surse necunoscute pentru autorități care nu pot detecta sursele de poluare și cuantifica exact toxicitatea aerului, de multe ori autodeclararea agentului economic fiind singura sursă de informare pentru autoritățile de mediu”, a mai spus expertul Zero Waste România.
