Trei din zece români fumează, iar alți 30% sunt expuși pasiv. În locuințele unde se fumează, aerul rămâne contaminat ore în șir, chiar dacă geamul e deschis. În podcastul Green Report - Ce s-a ars în plămân, nu se mai reface, dr. Beatrice Mahler atrage atenția că expunerea la fumat activ, „izolat” sau la mâna a treia afectează toți membrii familiei, inclusiv copiii. Dispozitivele electronice de fumat nu oferă siguranță, pot declanșa reacții acute la plămâni și induc o dependență greu de controlat.
Fumatul în casă înseamnă poluare constantă, iar victimele nu sunt doar fumătorii.
Responsabilitatea pentru calitatea aerului din locuință este integral a noastră, spune dr. Beatrice Mahler.
Iar fumatul, indiferent că e activ, pasiv sau la mâna a treia, este principala sursă de toxicitate din aerul domestic.
Copiii sunt expuși, uneori fără ca părinții să-și dea seama, iar noile forme de fumat, precum vape-urile, amplifică dependența și riscurile.
Expunerea e zilnică, chiar și fără fum vizbil
Expunerea la fumul de țigară are efecte dovedite pe trei niveluri, potrivit medicului pneumolog Beatrice Mahler:
- Fumatul activ în casă – „În locuința unui fumător, se vede fumul cu ochiul liber. Particulele rămân în aer și sunt inhalate continuu.”
- Fumatul „izolat” în bucătărie, balcon sau casa scării – „Chiar dacă fumezi cu ușa închisă sau pe balcon, aerul circulă. Particulele se depun și pot fi inhalate de ceilalți membri ai familiei.”
- Fumatul la mâna a treia – adică inhalarea reziduurilor rămase în spații închise în care s-a fumat anterior. „Nu se fumează atunci, dar particulele există și sunt inhalate. Ca atunci când urci într-un taxi în care cineva a fumat.”
Nivelul poluării este diferit în funcție de tipul expunerii, dar riscurile rămân reale.
„Sigur, fumatul la mâna a treia nu e la fel de nociv, dar mă întreb: de ce nu am dreptul să respir un aer curat? De ce trebuie să inhalez aer poluat doar pentru că altcineva consideră că are dreptul să fumeze într-un spațiu închis?”, întreabă Mahler.
În România, aproximativ 30% din populația adultă fumează, iar alte 30% sunt expuse fumatului pasiv.
Situația este cu atât mai gravă cu cât tot mai mulți minori, inclusiv elevi de gimnaziu, încep să folosească dispozitive electronice de fumat.
„Să nu ne uităm doar la adulți. Copiii încep să fumeze din ce în ce mai devreme. Unii sunt tentați încă din clasa a V-a”, avertizează dr. Beatrice Mahler.
Dispozitivele electronice, țigările încălzite, vape-urile, narghilelele sau trabucurile, sunt promovate intens, inclusiv în spațiile comerciale frecventate de tineri.
„În malluri, cele mai vizibile și atractive standuri sunt cele de țigări electronice. Sunt estetice, accesibile și foarte prezente în viața adolescenților”, explică medicul.
Grav este faptul că aceste produse ajung adesea gratuit în mâinile copiilor.
„Sunt campanii. Știu exact unde să meargă. Le primesc, le testează, le împart între ei.”
În ceea ce privește riscurile pentru sănătate, medicul subliniază că în cazul vaping-ului și al altor dispozitive electronice nu există încă suficiente studii care să confirme efectele pe termen lung.
„Nu avem studii care să fi trecut proba timpului. Nu știm încă impactul real, mai ales în ceea ce privește efectele cronice.”
Cum învață copiii că fumatul e ceva normal
Copiii devin victime colaterale ale obiceiurilor părinților.
Sunt trimiși să cumpere țigări din magazinul de unde iau și pâine sau lapte.
Pentru un copil, acest gest normalizează fumatul: dacă țigările se vând lângă alimente, înseamnă că sunt la fel de inofensive.
„Am fost într-o școală și i-am întrebat ce vor să fie când vor fi mari. Un băiat mi-a zis: ‘Vreau să fiu ca tata. Să stau pe canapea, să fumez și să beau bere.’ M-a întristat profund”, relatează dr. Mahler.
Țigările electronice și dispozitivele cu tutun încălzit sunt, de fapt, și mai atractive pentru tineri – au arome dulci, gust de fructe, iar adulții le aleg pentru că se pot fuma în spații închise.
Nu există încă suficiente studii pe termen lung, dar cele actuale indică o dependență mai puternică față de gust și gest decât în cazul țigărilor clasice.
De aici, medicul Beatrice Mahler trage un semnal de alarmă:
Promovarea și expunerea produselor cu tutun, indiferent de formă, trebuie reglementate strict. Spațiile de vânzare ar trebui izolate complet de cele comerciale, iar reclamele eliminate.
Dispozitivele electronice de fumat, precum țigările electronice, narghilelele sau vapatul, sunt la fel de nocive ca fumatul pasiv, avertizează dr. Beatrice Mahler.
În unele cazuri, efectele asupra plămânilor sunt chiar mai rapide și mai severe.
„Le încadrăm la fel de grav, pentru că față de fumatul pasiv au un impact acut”, a explicat medicul pneumolog.
Dr. Mahler a descris reacțiile severe pe care aceste substanțe le pot provoca:
„Sunt situații în care plămânul reacționează la ele printr-o alergie extremă. În literatură se numește EVALI, boala. Lumea nu o reține așa, însă este descris imagistic ca plămân popcorn, adică inflamație care apare peste tot în plămân.”
Ea a adăugat că „din punct de vedere al mecanismului, este de fapt o pneumonie chimică, pentru că substanțele pe care le inhalăm sunt chimice. Iar în momentul în care ele intră în plămân, nu la toată lumea, dar sunt persoane care vor dezvolta o reacție alergică, care este de fapt o reacție alergică și inflamatorie la o substanță chimică.”
Țigările electronice și dispozitivele de tip vaping pot provoca simptome respiratorii, dar și digestive, în special în rândul adolescenților.
„Apare și o intoxicație care nu e declarată. Copilul se simte rău, îl doare burta, are niște probleme și nu o să spună… mama nu știe”, a explicat dr. Beatrice Mahler.
Tinerii reușesc adesea să păcălească adulții.
„Țigara are un anumit tip de miros, vaperul are alt tip de miros. Și atunci trebuie să fii părinte care utilizează așa ceva, sau a utilizat. Dacă utilizează, nu mai simte mirosul și atunci pot să scape tinerii”, atrage atenția dr. Mahler.
Din perspectiva medicului, gravitatea expunerii la fumul de țigară este maximă, indiferent dacă vorbim de fumători activi sau pasivi:
„De la 1 la 10, cât de grav este să fumezi? Din punctul meu de vedere, este 10. Și cât de grav e să fii într-o casă de fumători? Tot 10.”
Dr. Mahler a subliniat și dimensiunea neurologică a dependenței:
„Dependența este o afecțiune care este reglată la nivelul creierului. Avem niște zone cerebrale care au o corespondență cu occipitalul, care este responsabil de toate dependențele.”
Renunțarea la o dependență poate duce, spune ea, la înlocuirea acesteia cu alta: „Renunțăm la țigară, se plâng pacienții că încep să se îngrașe. Renunță la dulce, încep să facă altceva.”
Ea consideră că în cazul unor persoane, dependența de fumat este o veritabilă patologie:
„Există fumători atât de dependenți de țigară, încât ei știu că au cancer, știu că vor muri, dar nu pot să renunțe la țigară. Este o dependență care depășește nivelul de voință.”
Mahler sugerează că ar putea exista și un substrat genetic:
„Cred că este ceva patologic, ceva ce noi încă nu putem să tratăm ca și doctori, ceva ce încă trebuie cercetat. Faptul că există două categorii diferite, de oameni care răspund diferit, pe mine mă face să cred că există o anumită sensibilitate la nivel structural al organismului, care face ca o anumită persoană să fie o dependentă.”
Respirația profundă ajută inima, creierul și chiar plămânii afectați de fumat
Fumătorii dezvoltă factori de risc pentru boli pulmonare după zeci de ani de consum constant.
„După 20 de ani în care fumezi un pachet pe zi, riscul de cancer și de boală pulmonară obstructivă cronică devine real”, a explicat dr. Beatrice Mahler.
Însă speranța fumătorilor că plămânul s-ar putea reface complet este, în mare parte, falsă.
„Ce s-a ars în plămân nu se reface”, subliniază Mahler.
În schimb, există zone pulmonare de rezervă, mai puțin utilizate, care pot susține respirația în cazul renunțării la fumat.
„Folosim cam 500-600 de mililitri când respirăm normal. Zonele mediane și de vârf ale plămânului sunt mai puțin folosite, dar circulația sanguină este prezentă”, spune medicul.
Exercițiile de respirație lentă au efecte reale.
Respirația profundă activează zone pulmonare nefolosite și aduce beneficii inclusiv asupra inimii și creierului.
„Respirația diafragmatică este esențială. Musculatura respiratorie trebuie folosită corect, iar diafragmul e principalul mușchi implicat”, explică Mahler.
Aceasta a subliniat și beneficiile legăturii dintre plămâni, inimă și creier:
„Când inspiri adânc se modifică presiunea în cutia toracică, ceea ce reglează ritmul cardiac. Inima poate intra într-o zonă de confort, cu o bătaie suplimentară fiziologică – extrasistolă, care e ca o pauză scurtă pentru mușchiul cardiac.”
Respirația lentă stimulează hormonii fericirii.
„Organismul nu funcționează pe bucăți. Legătura între organe o fac substanțele care ne dau starea de bine – endorfinele”, afirmă medicul.
Respirația lentă scade presiunea în torace, influențând presiunea în lichidul cefalorahidian.
Acesta „spală” creierul și favorizează sinteza endorfinelor.
„După 15 minute de respirație lentă și gânduri frumoase, ne simțim mult mai bine”, a concluzionat dr. Mahler.
Presiunea atmosferică scăzută afectează respirația bolnavilor cronici
Presiunea aerului influențează direct capacitatea de a respira, un detaliu ignorat adesea în evaluările privind sănătatea publică.
Beatrice Mahler atrage atenția asupra riscurilor reale pentru pacienții cu boli respiratorii și cardiovasculare în condiții de presiune atmosferică scăzută.
„Pacienții nu vin la control dacă este ceață sau plafonul de nori este foarte jos, pentru că nu pot respira”, spune medicul.
Presiunea atmosferică afectează direct concentrația de oxigen disponibil în aerul inspirat.
„Concentrația cu care aerul intră în căile aeriene depinde și de presiunea atmosferică”, explică Mahler.
Spre deosebire de persoanele sănătoase, care nu percep aceste modificări, bolnavii cronici resimt imediat lipsa oxigenului.
De aceea, medicii recomandă prudență la altitudine.
„Pacienții cu boli cardiovasculare sau respiratorii au contraindicație de a merge la munte, la peste 2.000 de metri altitudine. E foarte sus pentru ei. Pur și simplu, nu mai pot respira.”
Inclusiv călătoriile cu avionul pot deveni riscante.
„Cabina este presurizată, dar acești pacienți au nevoie de oxigen suplimentar. Chiar și așa, diferențele de presiune le pot crea probleme.”
CITIȚI ȘI:
Calitatea aerului în marile orașe: Cum ne afectează sănătatea
Studiu: Poluarea aerului îmbătrânește mult mai repede plămânii
