Ce își reproșează foștii miniștri ai Mediului din România post-decembristă

Lipsa de continuitate a strategiilor și proiectelor din domeniul mediului, modul de funcționare a instituțiilor de protejare a mediului și lipsa unor inițiative de educare în domeniul mediului sunt doar câteva dintre nerealizările foștilor miniștri ai mediului. 10 dintre conducătorii Ministerului, din 1990 și până în prezent, alături de ministrul actual, au participat astăzi la o conferință, pentru a sărbători 25 de ani de luptă pentru protejarea mediului în România.

01_18_25mediu

Absența educației de mediu, unul dintre reproșuri

 Valeriu Eugen Pop, ministru în perioada 1990-1991, a declarat că cel mai mare regret al mandatului său îl reprezintă neînceperea unui proces educativ în domeniul mediului:

Din păcate, în domeniul educației am realizat foarte puțin, lucru care se vede și în ziua de astăzi, altfel nu am fi ajuns în situația în care chestiunea deșeurilor și a ariilor protejate să se realizeze cu așa mare greutate.

Un alt ministru pentru care educația de mediu se află pe lista proiectelor regretate este Petru Lificiu, aflat în fruntea ministerului în perioada 2002-2003:

Cea mai importantă nerealizare este că nu am reușit să dăm o linie specială pentru oamenii din țara noastră privind educația de mediu, privind cultura pentru mediu. Deși noi, ca popor european, avem o nevoie disperată să producem astăzi o generație de oameni politici, de lideri financiari, de oameni de afaceri care să înțeleagă problematica mediului și să poată prelua și transmite generațiilor viitoare ce înseamnă de fapt respectarea naturii cu toate frumusețile ei.

Pădurile, un alt domeniu în care miniștri consideră că ar fi putut face mai multe

Romică Tomescu și Doina Pană sunt miniștri care au nominalizat printre principalele lor nemulțumiri felul în care sunt gestionate pădurile.

Romică Tomescu, ministru al mediului între 1998 și 2000, își reproșează eșecul legat de retrocedarea pădurilor:

La acea vreme, nu am reușit să conving puterea politică să fie de acord cu retrocedarea pădurilor, măcar a unei părți din terenurile forestiere, în baza unui proiect convenit cu Banca Mondială, în sensul că proprietarii aveau ocazia să spună dacă vor retrocedare în natură sau vor despăgubiri. Din păcate, acest lucru nu a fost posibil.

Tot din domeniul protejării pădurilor face parte și principala nemulțumire a Doinei Pană, ministru delegat în perioada 2014-2015:

Aș propune ar fi ca modulul pădurilor să nu se mai plimbe între ministere. A dăunat foarte mult că de la Ministerul Mediului s-a dus la Ministerul Agriculturii, a venit înapoi la Ministerul Mediului, a fost departament, n-a mai fost departament… Din punctul meu de vedere, pădurea ar merita un minister de sine stătător, pentru că este nu numai de interes național, dar este principala cauză care poate conduce la un mediu curat, la mai puține inundații, pagube mai mici etc.

O altă nerealizare menționată de Pană, inițiatoarea Radarului Pădurilor, este faptul că nu a reușit să realizeze un proiect similar în domeniul transportului de balastru: „Mi-ar fi plăcut să pot să scot și un radar al Balastierelor, pentru că este un domeniu delicat.

Salariile specialiștilor de mediu, prea mici, în viziunea miniștrilor

Attila Korodi, ministru cu 3 mandate, în perioada 2007-2008, în 2012 și în 2014, regretă faptul că specialiștii din domeniul protejării mediului sunt insuficient recompensați:

Trebuie să oferim un cadru în care cei care sunt responsabili în domeniul mediului să poată să aibă o carieră continuă, îndelungată. Să le dăm șansa ca ei să lucreze și să și remunerați cum trebuie pentru această activitate. Aceasta este o dezamăgire a mandatelor mele.

Problema remunerării reprezentanților din domeniul protejării mediului a fost amintită și de Laszlo Borbely, ministru între 2009 și 2012: „Sper că anul acesta, în sfârșit, se va face dreptate în ceea ce privește salariile”.

Funcționarea instituțiilor de mediu, încă o nemulțumire

Laszlo Borbely, Sulfina Barbu, Lucia Varga și Grațiela Gavrilescu sunt miniștrii care regretă faptul că nu au putut face mai multe pentru a eficientiza activitățile din cadrul instituțiilor responsabile cu protejarea mediului.

Laszlo Borbely a sugerat că România ar avea probleme în implementarea proiectelor de mediu:

În Europa, am reușit să contractăm multe dintre proiectele mari de infrastructură de alimentări cu apă și după aceea am ajuns ultimii ca nerealizare când s-a început cu licitațiile la nivelul consiliilor județene și locale.

Grațiela Gavrilescu, ministru în perioada 2014-2015, regretă nefinalizarea unei procedure de Securitate în domeniul mediului:

O nemulțumire a mea este că nu am reușit să finalizez ceea ce domnul Ministru Borbely a început: o procedură de securitate a mediului, astfel încât să demonstrăm tuturor că de la mediu pornind multe lucruri se pot dezvolta în România și că de problemele de mediu dacă ținem cont așa cum trebuie, economia națională prosperă și locuri de muncă în România există.

Faptul că nu a reușit să întărească instituțiile de protejare a mediului este principalul regret al Sulfinei Barbu, ministru în perioada 2004-2007:

Ce aș trece la nerealizări este faptul că nu am reușit să fac mai important rolul Agenției Naționale de Protecție a Mediului. Sunt un susținător al procedurilor inclusiv pe autorizare. Este trist să auzi că autorizațiile sunt elaborate diferit de la o agenție la alta. În domeniul autorizării, trebuie să avem proceduri unitare.

Lucia Varga, ministru delegat în perioada 2012-2014, a condamnat inconsecvența acțiunilor din minister:

În aceștia 25 de ani, oare nu s-a schimbat conducerea Ministerului de prea multe ori? Şi oare politici pe care le-am început unii, ceilalți le-am lăsat, din orgolii, în sertare? Îmi aduc aminte de redimensionarea Luncii Dunării, care a zăcut în sertare ani de zile și zace încă în sertare. Mi-aduc aminte de proiecte de apărare împotriva inundațiilor, pe care toți le-au asumat că sunt necesare a fi finanțate și care au o subfinanțare clară.

Foștii miniștri ai mediului au participat astăzi la o conferință organizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu Asociația Planeta Verde și Asociația Română de Mediu, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani luptă pentru protejarea mediului în România.

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri