Când vorbim despre modelul economic, s-ar putea să fii deja familiarizat cu modelul liniar, în care un produs este fabricat, consumat și apoi aruncat la groapa de gunoi. Totuși, acest model nu este sustenabil pe termen lung. De aceea apare economia circulară. Economia circulară este un model economic care permite extinderea duratei de viață a unui produs, a unei resurse sau a unui material, astfel încât acestea să poată fi folosite pe termen lung. Iată ce înseamnă economie circulară și cum poate fi aplicată la nivel de comunitate. Acest articol îți explică tot ce trebuie să știi despre subiect.
Ce exemple există de economie circulară?
Primul lucru la care se gândesc majoritatea oamenilor când aud de economie circulară este gestionarea deșeurilor, dar aceasta este doar o mică parte.
Abordările circulare pot fi aplicate în numeroase sectoare – de la textile până la clădiri și construcții – și în diverse etape ale ciclului de viață al unui produs: design, producție, distribuție și eliminare.
În industria textilă și modă, există inițiative care folosesc agricultura regenerativă pentru a produce bumbac organic și alte fibre naturale, folosind coloranți și vopsele naturale. Aceste aspecte duc la haine mai sigure pentru sănătate și pentru mediu. Hainele de calitate mai bună pot fi purtate mai mult timp, reparate, reutilizate sau reciclate.
În construcții, soluțiile circulare pot presupune reducerea folosirii de materiale virgine, reutilizarea celor existente (reclaimed materials este termenul de trend) sau înlocuirea materialelor poluante cu alternative regenerabile, precum lemnul.
Într-o economie circulară, produsele electronice sunt recondiționate; ambalajele sunt reciclabile, biodegradabile sau solubile în apă; iar deșeurile animale sunt transformate în fertilizatori naturali și biogaz pentru gătit, încălzit sau iluminat.
De ce este importantă economia circulară pentru planetă?
Se estimează că deja folosim mai mult decât ne oferă în mod natural resursele Pământului. Dacă tendințele actuale continuă, până în 2050 vom avea nevoie de trei planete pentru a susține modul nostru de viață.
În ultimele două decenii, consumul de materiale a crescut cu peste 65% la nivel global, ajungând la 95,1 miliarde de tone în 2019.
În același an, se estimează că 13% din hrana destinată consumului uman s-a pierdut după recoltare, iar încă 17% a fost risipită în gospodării, restaurante sau magazine.
Deșeurile electronice au atins 7,3 kg pe cap de locuitor, majoritatea nefiind gestionate corespunzător, conform climatepromis. O gestionare incorectă afectează mediul și sănătatea umană.
Pentru supraviețuirea și bunăstarea oamenilor și a planetei, aceste cifre arată importanța unei schimbări fundamentale în modul în care folosim resursele.
Studiile arată că trebuie să reducem extracția și consumul de materiale cu o treime pentru a reveni în limite sigure.
Tranziția către o economie circulară este esențială în acest sens.
CITEȘTE ȘI: Analiză: Cum arată planul României de a trece la o economie circulară până în 2030
Cum poate economia circulară să ajute în lupta împotriva schimbărilor climatice?
Economia circulară este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice.
În prezent, extracția și utilizarea materialelor generează aproximativ 70% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES). Așadar, pentru a reduce semnificativ aceste emisii, trebuie să analizăm sectoarele cu impact mare, cum ar fi industria, construcțiile și agricultura.
Studiile arată că, printr-o utilizare mai eficientă și circulară a doar patru materiale industriale cheie – ciment, oțel, plastic și aluminiu – putem reduce cu până la 40% emisiile globale de GES până în 2050.
Iar dacă includem și sectorul alimentar, reducerea totală poate ajunge la 49%.
În cadrul Acordului de la Paris, țările adoptă angajamente climatice – cunoscute sub denumirea de Contribuții Determinate la Nivel Național (NDC) – pentru reducerea emisiilor și creșterea rezilienței în fața dezastrelor naturale. Prin integrarea economiei circulare în aceste angajamente, statele pot accelera tranziția spre o economie cu emisii reduse, pot proteja mediul și pot crea locuri de muncă verzi și decente.
Potrivit Organizației Internaționale a Muncii (ILO), dacă lumea ar adopta activități circulare precum reciclarea, repararea, închirierea și refabricarea, s-ar crea 6 milioane de locuri de muncă până în 2030!
Care sunt provocările tranziției către o economie circulară? De ce nu suntem deja acolo?
O lume mai circulară este posibilă, dar tranziția nu este simplă. Există mai multe obstacole. Prima provocare este lipsa de cunoștințe. Nu toate țările cunosc potențialul economiei circulare sau au strategii în acest sens. Este nevoie de o mai bună înțelegere a beneficiilor și impactului acestor măsuri, în special asupra climei și biodiversității.
Întreprinderile mici și mijlocii, dar și alte organizații, întâmpină dificultăți în accesarea fondurilor necesare pentru a trece de la modele liniare la unele circulare. De exemplu, se estimează că un fermier mic are nevoie de aproximativ trei ani pentru a trece de la producția convențională de bumbac la cea organică. Practicile regenerative circulare pot necesita un timp și mai îndelungat.
Așadar, tranziția are nevoie de investiții adecvate, transfer de cunoștințe, susținere comunitară și formare continuă.
Chiar și atunci când implementarea economiei circulare este posibilă, măsurarea impactului poate fi complicată. De exemplu, monitorizarea emisiilor indirecte, generate de-a lungul lanțului de aprovizionare, este dificilă din cauza lipsei de transparență și a complexității în contabilizarea acestor emisii.
Există deja modele funcționale? Care țări conduc tranziția spre economia circulară?
Există vești bune! Multe țări și regiuni adoptă deja modele circulare pentru a transforma dezvoltarea într-una mai verde și mai durabilă.
De exemplu, Kosovo sprijină soluții inovatoare pentru start-up-uri și IMM-uri, inclusiv o aplicație mobilă pentru identificarea poluării în zone urbane.
Ghana îmbunătățește gestionarea deșeurilor urbane prin susținerea antreprenorilor care construiesc case din plastic reciclat.
Iordania, prin economia circulară, creează oportunități pentru femei de a-și găsi locuri de muncă, de a învăța noi abilități și de a conduce afaceri.
Filipine a adoptat o lege care obligă marii producători să limiteze utilizarea ambalajelor din plastic și să plătească pentru gestionarea deșeurilor.
Tot mai multe țări, precum Mexic, integrează economia circulară în planurile lor climatice. Mexicul dezvoltă programe de formare pentru autoritățile locale pentru a identifica acțiuni circulare ce susțin implementarea NDC-urilor (Contribuții Determinate la Nivel Național) actualizate.
Vanuatu este țara cu cel mai ridicat nivel de circularitate estimată – 59% din consumul intern în 2021 era circular! Urmează Olanda cu 24,5% și Austria cu 9,7%. Între timp, circularitatea globală a scăzut de la 8,6% în 2020 la 7,2% în 2023.
10 exemple de economie circulară
Există numeroase exemple despre cum poate fi îmbunătățit ciclul de viață al produselor și cum poate fi promovată utilizarea materialelor reciclate. Companii din întreaga lume adoptă practici de economie circulară pentru a-și reduce impactul asupra mediului și pentru a răspunde cererii tot mai mari din partea clienților pentru produse sustenabile. Iată 10 exemple de economie circulară:
- Reciclarea plasticului pentru fabricarea de produse noi
Unul dintre cele mai cunoscute exemple de economie circulară este reciclarea plasticului. În loc să fie aruncate după utilizare, sticlele, ambalajele și alte produse din plastic pot fi colectate și procesate pentru a fi transformate în materii prime din care se pot fabrica produse noi, precum haine, mobilier sau chiar alte ambalaje.
- Economia colaborativă
Economia colaborativă este un alt exemplu concret de economie circulară. Platformele digitale precum Airbnb sau Uber le permit oamenilor să își împartă resursele — camere, mașini etc. — în loc să cumpere unele noi. Astfel, se reduce cererea pentru produse noi și se încurajează reutilizarea și utilizarea eficientă a resurselor deja existente.
- Compostarea deșeurilor organice
Compostarea este o tehnică prin care deșeurile organice, precum resturile alimentare și materialele vegetale, sunt transformate în îngrășământ natural. Acest proces împiedică ajungerea lor la groapa de gunoi și le transformă într-o resursă valoroasă pentru agricultură și grădinărit.
- Prelungirea duratei de viață a produselor
În loc să cumpărăm mereu produse noi, economia circulară încurajează prelungirea duratei de viață a celor existente. Acest lucru se poate realiza prin întreținere corespunzătoare, reparații și actualizări ale produselor electronice, electrocasnicelor, mobilei și altor bunuri durabile.
- Proiectarea pentru durabilitate și reparații ușoare
Un principiu cheie al economiei circulare este proiectarea produselor astfel încât să fie durabile, ușor de reparat și de actualizat. Asta înseamnă că produsele ar trebui să aibă o durată de viață mai lungă și să poată fi reparate simplu, în loc să fie aruncate și înlocuite.
- Energie regenerabilă și sisteme energetice descentralizate
Adoptarea surselor de energie regenerabilă, precum energia solară și eoliană, este perfect aliniată cu principiile economiei circulare. Aceste surse pot fi utilizate într-un mod sustenabil și regenerabil, spre deosebire de combustibilii fosili, care se epuizează. De asemenea, sistemele descentralizate de energie permit o distribuție și o utilizare mai eficientă a energiei.
- Ambalaje reutilizabile și returnabile
În loc să folosim ambalaje de unică folosință, economia circulară promovează ambalajele reutilizabile și returnabile. De exemplu, în unele țări, recipientele din sticlă pentru băuturi pot fi returnate și reutilizate, evitând astfel generarea deșeurilor inutile.
- Economia funcționalității
Economia funcționalității este un concept în care producătorii nu vând produsul în sine, ci serviciul sau funcționalitatea pe care o oferă acel produs. De exemplu, în loc să cumpere o imprimantă, o companie poate încheia un contract pentru un serviciu de printare cu o firmă specializată, ceea ce duce la utilizarea mai eficientă a resurselor și la reducerea deșeurilor.
- Upcycling (reciclare creativă)
Upcycling-ul constă în transformarea materialelor sau produselor aruncate în produse cu o valoare și utilitate mai mare. De exemplu, transformarea unor anvelope vechi în jardiniere sau piese de mobilier creativ este o formă de upcycling care oferă o nouă viață materialelor ce altfel ar fi fost aruncate.
- Economia regenerativă
Economia regenerativă merge dincolo de reducerea impactului negativ asupra mediului — ea se concentrează pe crearea de sisteme care regenerează și refac resursele naturale, cum ar fi pădurile, solul și sursele de apă. Această abordare urmărește restabilirea echilibrului ecologic și obținerea unui impact pozitiv asupra naturii.
Pe scurt, economia circulară este un instrument puternic pentru a face față provocărilor de mediu și economice cu care ne confruntăm astăzi.
Aceste exemple de economie circulară arată că este posibil să construim o economie mai sustenabilă, cu mai puține deșeuri, utilizare mai eficientă a resurselor și promovarea inovației.
Prin adoptarea acestor abordări în viața de zi cu zi și în cadrul companiilor, putem contribui la construirea unui viitor mai sustenabil și prosper pentru generațiile viitoare.
CITIŢI ŞI:
Analiză: Cum arată planul României de a trece la o economie circulară până în 2030
