Astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie de acțiuni imediate pentru accelerarea tranziției energetice și pentru decarbonizarea electricității, transportului, clădirilor sau industriei. Unul dintre cele mai importante puncte de discuție care se pun pe masă este creșterea capacității regenerabile, planul fiind ca până în 2030 România să instaleze o capacitate suplimentară de 6 gigawați eolian și solar (în prezent avem aproximativ 3,3 GW plus 6,7 GW pe hidro).
Problema generală care reiese din analiza autorităților este că în prezent rețeaua electrică nu mai este capabilă să preia capacități regenerabile suplimentare. Așadar, vom instala mii de megawați pe care nu îi vom putea utiliza. Soluția principală la această problemă este crearea de noi linii electrice, lucru care se află în planurile singurei instituții împuternicită să facă acest lucru, Transelectrica.
O a doua soluție este digitalizarea pe întreg lanțul de aprovizionare și descentralizarea producției, unde sunt implicate mult mai multe entități. Digitalizarea va ridica o parte din presiunea pusă pe rețea, va facilita integrarea cetățenilor neelectrificați sau în sărăcie energetică, și nu în ultimul rând va spori protecția mediul. La nivel european, interesul pentru digitalizarea energiei este crescut, în această perioadă au loc consultări pentru trasarea unui plan de acțiune, care va culmina cu o serie de politici publice și surse de finanțare pentru digitalizarea sistemului energetic european.
Tehnologiile și serviciile digitale pentru sistemul energetic sunt disponibile acum, într-o varietate de forme:
- Contoarele inteligente (smart meters) sunt dispozitive ce permit monitorizarea și transmiterea, în timp real, a consumului de energie electrică de la consumatori către companiile de utilități. Prin acestea consumatorii își pot monitoriza și optimiza consumul.
- Consumul dispecerizabil (demand-side response) se leagă strâns de contoarele inteligente și permite flexibilizarea consumului de energie electrică, mai ales în vârful de sarcină. Prin acesta operatorul de transport poate cere anumitor consumatori (în special celor industriali) să reducă utilizarea energiei într-un anumit moment și să remunereze participanții la acest sistem.
- Date pentru eficiența energetică – cele două sisteme ne ajută să achiziționăm date pe care le putem folosi pentru reducerea consumului și creșterea eficienței energetice. Nu în ultimul rând consumatorul poate deveni un actor activ în acest sistem.
- Ecosistemele de prosumatori sunt o altă modalitate de a ridica presiunea de pe sistemul centralizat de transport al energiei, prin realizarea producției la locul de consum. De obicei energia economisită de prosumatori provine din centrale electrice pe bază de combustibili fosili. Mai mult, în cadrul cooperativelor locale de prosumatori, vecinii pot tranzacționa energie între ei.
- Stocarea deblochează o nouă frontieră în managementul producției de energie electrică. Surplusul de energie electrică produsă pe timpul zilei este înmagazinat în baterii și utilizat în orele de seară sau cele de vârf de consum.
- Stațiile de încărcare a autovehiculelor electrice conectate la rețea sunt o altă parte din soluția pentru decongestionarea sistemelor de distribuție. Prin tehnologia vehicle-to-grid utilizatorul furnizează în anumite momente energie electrică în rețea.
Ce face România pentru digitalizarea energiei
O parte dintre aceste tehnologii sunt departe de a fi implementate în România, însă unele dintre ele au început să fie abordate. La finalul anului 2020, 15% dintre români aveau contoare inteligente, iar până în iunie 2021, 4.800 erau prosumatori. Așa cum a precizat Valeriu Binig, Director Reglementări și Antitrust la Enel, în cadrul dezbaterii organizate cu ocazia lansării raportului despre digitalizarea sistemului energetic – transformarea rețelei începe de la contoarele inteligente. Până în 2028 România are în plan să instaleze astfel de contoare în 58% din gospodării, o viteză prea lentă pentru nevoia actuală de flexibilizare a sistemului.
În ceea ce privește prosumatorii, vicepreședintele Administrației Fondului pentru Mediu, Andrei Antipa, a precizat că au fost 14.000 de dosare acceptate în cadrul programului Casa Verde Fotovoltaice, ceea ce înseamnă că vom avea 42 de MW instalați după un program de 3 ani. Ca rezultate s-ar putea cuantifica o reducere de 72 de mii de tone de emisii de gaze cu efect de seră, dacă ar înlocui energia produsă din cărbune, conform lui Binig. E adevărat că programul s-a lovit de multe obstacole, iar finanțarea efectivă a proiectelor acceptate este încă în desfășurare.
Autoritățile recunosc că implementarea digitalizării în România e la început, așa cum a mărturisit Daniel Surdu, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării. De altfel, achiziția de date lipsește și la Ministerul Dezvoltării și la Ministerul Energiei pentru a putea contoriza care este nivelul de consum actual și a elabora măsuri pentru gestionarea mai eficientă a energiei.
Am aflat că Ministerul Energiei își propune prin PNRR realizarea unei platforme digitale pentru raportări de la operatorii economici a consumurilor de energie. Prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) ministerul va lansa un program de eficiență energetică pentru companii medii și mari și va constitui un fond național de investiții în eficiență energetică prin care vor fi finanțate contractele de tip ESCO (contracte implementate de societăți de servicii energetice care realizează lucrările de creștere a eficienței energetice în urma cărora își finanțează investiția prin economiile de energie realizate). De asemenea, ministerul își propune să lanseze mai multe campanii de informare și conștientizare a importanței economiei de energie.
Ministerul Dezvoltării a menționat că are la dispoziție 1 miliard de euro din PNRR pentru renovarea fondului de clădiri de tip multi familial (blocuri de locuințe) unde vor fi eligibile și sisteme de digitalizare și 1,17 miliarde de euro pentru clădiri publice. Anca Ginavar a mai precizat că tot prin PNRR se planifică realizarea unui registru digital al clădirilor care să conțină cartea tehnică și pașaportul energetic ale clădirilor, ceea ce va oferi o imagine mai fidelă asupra situației clădirilor.
Din păcate pentru unele dintre cele mai importante soluții, consumul dispecerizabil și comunintățile energetice, lipsește experiența tehnică și legislație în vigoare, astfel nu pot fi implementate pentru moment.
Toate aceste acțiuni trebuie intensificate pentru ca rezultatele în flexibilizarea rețelei electrice să fie vizibile. Dincolo de impactul pozitiv generat în sfera protecției mediului, adoptarea soluțiilor digitale vine și cu numeroase avantaje de ordin economic și social. Producția, instalarea sau mentenanța acestor echipamente și servicii se traduc într-un număr ridicat de locuri de muncă, generatoare de venituri.
Eficiența energetică va trebui abordată 360 și realizată acolo unde este cea mai mare nevoie: în comunitățile vulnerabile, pentru ca cetățenii să își poată reduce consumul și implicit costurile pentru energie și încălzire. Digitalizarea poate fi o parte din soluția pentru rezolvarea problemelor sociale, iar decarbonizarea se poate realiza în același timp cu îmbunătățirea condițiilor de trai.
Raportul „Digitalizarea sistemului energetic național” a fost realizat de Andrei Covatariu la inițiativa Bankwatch România. Raportul a fost posibil datorită sprijinului financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Citește și: Raport Bankwatch. Potențialul regenerabil al României riscă să rămână neexploatat
Decarbonizarea trebuie susținută prin programe și obiective ambițioase de finanţare – raport Bankwatch
AUTOR: LAURA NAZARE, campaigner tranziție energetică, Asociația Bankwatch România
