Text de Calin Cosmaciuc
Treizeci de miliarde de euro. Aceasta este suma alocata Romaniei de Uniunea Europeana pentru a ne ajuta sa ne dezvoltam si sa recuperam decalajele economice. Teoretic, sunt pentru orice: de la drumuri pana la retele de apa, protectia mediului, dezvoltare rurala, resurse umane si cresterea competitivitatii economice. Unii zic ca o sa ne ajunga, altii ca-i prea putin. Sigur e ca, pe langa fondurile europenilor si bugetul romanesc, va mai fi nevoie de cateva miliarde de euro cu care sa contribuie sectorul privat din Romania. Asa ca multe priviri se indreapta spre banci. De acolo spera sa ia banii cei care nu-si permit o cofinantare proprie. Insa daca si-a inchipuit cineva ca va lua "credit cu buletinul" – un produs bancar de mare succes – s-a inselat. O privire panoramica ne arata ca bancile, cu cateva exceptii, isi calculeaza meticulos pasii, chiar in exces, dupa parerea unora.
Bancile se misca, dar nu la turatie maxima
Profesorul Structurescu e un tip cu pantaloni in dungi si pantofi mov. Atrage toate privirile, si asta e si ideea: e un personaj de benzi desenate creat pe site-ul Delegatiei Comisiei Europene pentru a ne invata "totul despre fondurile structurale". Pierduta undeva pe "net", pagina profesorului Structurescu furnizeaza informatie primara despre zecile de miliarde de euro. Insa site-ul nu ne lamureste pe deplin. Lipsesc detaliile, care uneori "fac toti banii". Si bancilor le lipsesc detaliile. Asa spun bancherii. Unele voci critice afirma insa ca le lipseste si viziunea. Rabdare, bancile vor investi, spun, la randul lor, analistii.
De ce nu atrag banii Europei?
Se stia de cel putin un an ca vor veni fonduri structurale, dar multe banci se pregatesc de ele abia acum. Exista si exceptii. Raiffeisen este una dintre putinele banci romanesti despre care se stie ca ia in serios banii UE. Si BCR si-a deschis un "EU Office", iar Unicredit Tiriac Bank a anuntat ca are un departament specializat. Dintre bancile mai mici, Libra Bank sustine ca analizeaza cofinantarile pe UE la fel ca dosarele de credite obisnuite.
Cu toate acestea, interesul aratat viitoarelor fonduri europene nu difera foarte mult de ceea ce stim ca s-a intamplat acum cativa ani cu fondurile SAPARD. Ca si atunci, si acum, exista motive mai mult sau mai putin intemeiate. Unul dintre acestea este lipsa informatiilor privind programele sectoriale si criteriile de aplicare si finantare. Majoritatea bancilor acuza felul in care au comunicat cu autoritatile responsabile de aceste programe.
Iar consecintele negative nu au intarziat sa apara. Un prim exemplu este lipsa procedurilor comune, care are ca efect cresterea birocratiei. Oficialii BCR spun ca "bancile impreuna cu autoritatile de implementare a fondurilor europene trebuie sa stabileasca un mecanism si un flux de documente comune, care sa permita o armonizare a documentelor solicitate de banci pentru acordarea creditelor cu cele solicitate in cadrul programelor prin care se acorda finantari europene". Consultarile in acest sens nu au dat inca rezultate. Intrebat daca functioneaza legaturile dintre autoritati (romane si de la Bruxelles), companii de consultanta si cofinantatori (banci), Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, ne-a declarat: "Legaturile sunt doar formale, fara consistenta functionala certa. Toti sustin ca e necesara o mai buna coordonare, dar cred ca nu se doreste". El adauga: "Bancile mari au facut un efort de organizare, dar constata ca nu vine nimeni la ele. N-au ce finanta daca n-au proiecte". AOAR, care are un grup de monitorizare pe fondurile structurale, a apreciat, la inceputul lunii septembrie, ca "valorificarea fondurilor financiare puse la dispozitia Romaniei este intr-un stadiu incert, marcat de lipsa de transparenta si de o capacitate organizatorica si decizionala, incepand cu Guvernul Romaniei si Autoritatile de management din cadrul ministerelor de linie".
Sever Avram, presedintele executiv al Fundatiei Eurolink- Casa Europei si coordonatorul Grupului de contact al Parteneriatului Strategic pentru sprijinirea comunitatilor locale in vederea accesarii Fondurilor Europene, spune ca o parte din vina apartine si bancilor. Banci care, in opinia sa, nu s-au adaptat noii situatii si nici nu au facut un grup de lobby in relatia cu guvernul. "In Italia, bancile au fost cooptate in preselectarea proiectelor. La noi e un cerc vicios: nu poti lua banii UE daca nu ai cofinantare de la banci, in timp ce bancile, ca sa dea cofinantare, ar dori macar o preaprobare de la autoritatea de management", mai spune Avram. Raiffeisen, o banca activa in domeniu, a gasit o solutie flexibila: scrisoarea de intentie, pe care o elibereaza solicitantului de fonduri, care o include in dosarul trimis autoritatilor.
Analistul economic Ilie Serbanescu considera ca "bancile sunt doar un intermediar" si ca "nu exista nicio diferenta majora fata de restul creditelor". Serbanescu vede ca principale probleme in accesarea
Fondurilor europene nu atitudinea bancilor, ci felul in care autoritatile isi vor face treaba, inclusiv capacitatea celor locale de a face proiecte care sa fie acceptate.
Un alt motiv care sta la baza interesului scazut manifestat de cea mai mare parte a sistemului bancar romanesc este lipsa proiectelor. "Pentru bancherii mari n-o sa fie businessul vietii lor, insa o sa fie bani. Depinde de autoritati si de oamenii de afaceri sa faca proiecte viabile", afirma analistul Matei Paun. Este foarte adevarat insa ca interesul bancilor ar putea creste spectaculos in momentul in care tot mai multe proiecte vor fi aprobate de Comisia Europeana.
O explicatie pertinenta are si jurnalistul Radu Soviani: "Bancile nu au fost mai agresive pana acum pentru ca pe piata romaneasca exista oricum un apetit extraordinar pentru credite. Cele mai recente date ale BNR arata ca, din august 2006 pana in august 2007, creditele acordate sectorului neguvernamental s-au majorat cu 50%. O astfel de dinamica – bazata in special pe creditele de consum, ipotecare si de investitii – a permis bancilor sa fie mai agresive pentru largirea numarului de clienti, decat sa prospecteze in cautarea unor clienti pe care sa-i cofinanteze". Cu alte cuvinte, bancile au oricum foarte multa treaba pe piata din Romania si fara impulsul dat de fondurile structurale europene.
Sever Avram, presedintele executiv al Fundatiei Eurolink-Casa Europei, crede ca sistemului bancar romanesc se mai face vinovat de un pacat: "Bancile nu au informat ia, e adevarat. Insa nici nu au o viziune strategica, panoramica, a intregului proces. Dau dovada de hiperprudentialitate, temporizeaza si pastreaza strategiile confidentiale". Dar efectele acestei stari de lucruri, care implica atat autoritatile, cat si cofinantatorii, se vor vedea in urmatorii ani. "E de prevazut ca va fi inghesuiala de proiecte in 2009, cand expira ciclul de trei ani. Ca sa nu se piarda banii, vor inchide ochii si vor accepta proiecte mai slabe", estimeaza Sever Avram.
Poate cea mai interesanta exceptie pentru sistemul bancar romanesc este prezenta pe piata a Dexia Komunalkredit Bank. O banca din Austria pentru care banii europeni sunt o prioritate. De altfel, austriecii de la Dexia si-au propus sa finanteze 20 la suta din sectorul public. Sunt printre putinii care si-au fixat o tinta clara. Anul trecut au acordat sectorului public credite de 600 de mi lioane de euro, iar anul acesta de 250 de milioane de euro. Au un avantaj considerabil, explica Radu Soviani: "Nefiind persoana juridica romana, Dexia si alte banci scapa de conditiile restrictive ale BNR in ceea ce priveste imprumuturile. Asta permite plasarea banilor in conditii mai avantajoase".
Obstacole principale:
– Proasta organizare a institutiilor de gestionare, care nu furnizeaza informatii complete firmelor cu privire la accesarea banilor si domeniile eligibile; dezvoltarea inconsistenta a companiilor care sa acorde consultanta – mai ales in zona rurala (Romexterra).
– Birocratia, lipsa de transparenta, informarea defectuoasa, diversele grupuri de interese precum si nivelul destul de scazut de initiativa antreprenoriala la nivelul societatii romanesti (UniCreditLeasing)
– Lipsa de informatii din partea autoritatilor (CEC)
– Neasigurarea de catre autoritati a cadrului institutional si legislativ, plus interpretarea reglementarilor europene "in sens prudential exagerat" (Raiffeisen Bank)
Avantajele si dezavantajele bancherilor
Dar cum vad bancile aceasta ploaie de euro? Ca o afacere pe termen lung. Azi, banii ar veni din cofinantari, din fluxul de fonduri UE trecut prin banci si din sustinerea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor. Maine, cresterea economica realizata cu ajutorul acestor bani ar antrena si bancile. Criticii spun ca, pe termen scurt, ar fi de pierdut din faptul ca unii clienti s-ar duce spre UE, si nu spre banci.
Avantaje
Risc mic si clienti siguri. In urma cu cateva luni, presedintele BCR, Nicolae Danila, spunea ca bancile ar putea da credite in valoare de 5 miliarde de euro, care sa cofinanteze proiectele din bani UE. Potrivit analistilor, ar putea deveni o afacere buna. "Sunt credite cu valoare ridicata si cu grad mic de risc – dat fiind ca un proiect este evaluat de doua ori – pe langa evaluarea facuta de banca mai exista si evaluarea realizata de autoritatile care gestioneaza fondurile europene. In plus, pentru proiectele respective exista garantii mari – echipamentele achizitionate, cladirile construite cu fonduri europene", spune Raluca Barbuneanu, de la revista "Capital". Asa ca, estimeaza Barbuneanu, riscurile mai mici ar putea aduce si dobanzi mai mici. La fel crede si Radu Soviani, jurnalist economic la The Money Channel. "Cu cat sumele sunt mai mari si riscurile mai mici, cu atat mai mult cresc sansele unor cofinantari mai avantajoase, respectiv mai putin scumpe. Intrucat garantiile (inclusiv cofinantarea europeana) sunt serioase, am motive sa cred ca astfel de imprumuturi pot fi acordate la dobanzi mai reduse". Asadar, bancile sunt pregatite si au bani, conchide Soviani. Un motiv in plus pentru a convinge un bancher ca absorbtia fondurile europene e o afacere buna este acela ca majoritatea acestor fonduri vor
fi accesate de autoritatile locale. Radu Soviani spune ca aici e businessul, la autoritatile locale. "Sunt bune platnice. Daca raman fara bani, au doua solutii: fie majoreaza impozitele si taxele locale, fie refinanteaza imprumuturile. Cred ca primele entitati capabile sa atraga acesti bani sunt autoritatile locale."
Oportunitati. Marinel Burduja, vicepresedintele Raiffeisen Bank, considera ca fondurile inseamna mult pentru aceia (agenti economici ori autoritati publice) care au mare nevoie de bani. Pentru refacerea infrastructurii, pentru lucrari de imbunatatiri funciare, pentru protectia mediului, pentru scoli, spitale si monumente istorice. ,,Iar pentru sistemul bancar, o serie de oportunitati care vor fi fructificate diferit, de fiecare banca".
Intermediari financiari. Si la BCR, declaratiile de intentie sunt bune. Oficialii bancii sunt constienti ca dezvoltarea tariidepinde mult de acesti bani. Asadar, "bancile trebuie sa-si asume rolul de intermediari financiari si sa aiba o participare cat mai activa la implementarea proiectelor cu finantare europeana in vederea cofinantarii proiectelor viabile", afirma BCR. Cei de la Romexterra se declara de acord: "Co finantarea poate fi acoperita in buna parte din fonduri atrase din zona bancara".
Profit conex. Cei de la UniCreditLeasing merg si mai departe. Astfel, ei spun ca, pe langa
cresterea volumului de credite acordate ca si cofinantare pentru proiectele din fonduri structurale, vor mai aduce venituri suplimentare bancilor fluxurile de fonduri care vor trece prin conturile proprii (din comisioane si din cresterea lichiditatilor), precum si activitatea de consultanta pentru accesarea fondurilor si pregatirea planurilor de afaceri in formate europene. "Intreaga economie va creste, si situatia financiara a clientilor bancilor se va imbunatati, ceea ce va permite ca acestia sa acceseze linii de credit mai mari", afirma oficialii UniCreditLeasing. Aceasta daca urmam modelul Irlandei, care a reusit sa absoarba multi bani europeni, si nu pe cel ale Cehiei ori al Poloniei.
Sustinerea cheltuielilor neeligibile. Carmen Radu, presedinte Eximbank, arata ca, de fapt, bancherii nu pleaca de la zero: "Nu trebuie sa uitam ca am acumulat experienta in derularea si accesarea fondurilor de preaderare, SAPARD, PHARE si ISPA". Asa ca, spune Carmen Radu, banca mizeaza pe aceas ta afacere. "Rolul autoritatilor administratiei publice centrale si locale este foarte important in derularea programe lor sectoriale. In sfera de interes a institutiei noastre intra toti acesti actori implicati in procesul de absorbtie a fondurilor structu rale, fie prin necesarul de sustinere a unor cheltuieli neeligibile pentru proiectele finantate de UE, fie al cofinantarii acestor proiecte".
Dezavantaje
Pierd pe termen scurt? Optimismul se mai pondereaza la CEC, ai carei sefi considera ca nu e chiar o mare afa cere din moment ce fondurile europene vor lua, partial, locul creditelor acordate de banci pentru afaceri. "Chiar daca noi asteptam cu interes venirea acestor fonduri, ea creeaza unele mici inconveniente pentru banci, pentru ca in loc sa vina o autoritate locala sa ia bani de la banca si sa plateasca doban da, primeste fonduri europene. Fondurile europene aduc bunastare, aduc lucruri bune, dar in unele situatii, pentru banci, inseamna o reorientare, gasirea altor nise pentru continuarea activitatii intr-o maniera profitabila. Totusi nu trebuie sa crea da cineva ca aceste fonduri vor crea probleme bancilor. Indi rect, fondurile genereaza alte afaceri, ne aduc in curtea bancilor alte afaceri, la un decalaj de timp", afirma presedintele CEC, Radu Gratian Ghetea.
Dificultati la IMM. Va fi dificil pentru intreprinderile mici si mijlocii. Cel putin asa sugereaza bancherii. "Bancile vor intampina greutati din cauza imposibilitatii agentilor economici de a aduce si pastra in garantie activul finantat din fonduri europene, dupa perioada de implementare a proiectului. Reglementarea europeana stipuleaza ca beneficiarul nu poate greva cu sarcini obiectivele finantate din asistenta financiara nerambursabila pe intreaga durata de la incheierea contractului si pana la expirarea celor 3/5 ani de la finalizarea proiectului. Cum, in cele mai multe cazuri, bancile vor finanta intreaga valoare eligibila a proiectului pana la rambursarea cheltuielilor efectuate, la o scadenta ce va fi mai mare decat cea aferenta perioadei de implementare a proiectelor, solicitantii fie vor fi nevoiti sa ramburseze sumele utilizate in avans pentru a nu mai avea sarcini asupra bunului finantat, fie vor aduce alte bunuri decat cele finantate in garantie", afirma vicepresedintele Raiffeisen Bank, Marinel Burduja.
Solutie. O solutie pentru ca IMM-urile sa primeasca credite ar fi infiintarea unui fond national de contragarantare. Propunerea apartine Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Fondului de Garantare a Creditului Rural si Fondului de Garantare a Creditelor din Romania. Fondul poate avea intre 150 de milioane si 250 de milioane de euro, ar diminua riscurile acordarii creditelor si ar creste increderea bancilor.
Castiga bancile din normele de mediu?
Dintre toate programele sectoriale care beneficiaza de finantare europeana, POS Mediu este poate programul care are cea mai mare nevoie de sprijinul institutiilor bancare. Exista si motive: domeniul este absolut nou, reglementarile nu sunt suficient explicate, iar peste toate acestea se adauga nevoia schimbarii mentalitatii romanilor. Bancherii spun ca iau foarte in serios tot ce inseamna protectia mediului atunci cand acorda finantari si ca sunt dispusi sa puna umarul pentru a respira, cu totii, un aer cat mai curat. Desigur, asa cum putini o marturisesc – dar in mod sigur toti o gandesc – nimeni nu va face gesturi de caritate. Dar cat de buna e aceasta afacere?
Ca sa iei, de exemplu, o cofinantare de la banci pentru un proiect ce necesita autorizatie de mediu, trebuie sa respecti conditiile din domeniu, afirma oficialii bancii Romexterra. Investitia intr-o fabrica nu trebuie sa fie riscanta. Toate lumea are de pierdut daca se va inchide, sa spunem, peste zece ani, fiindca nu a luat in calcul reducerea poluarii. Asa ca, spun cei de la Romexterra, pentru a respecta normele UE, bancile vor lua in calcul, la finantarea investitiilor, inclusiv finantarea zonei de reducere a poluarii mediului, "in vederea eliminarii riscurilor viitoare de inchidere a acelor capacitati de productie din cauza neatingerii standardelor minime necesare".
"Daca ne propune clientul o investitie cu grad de risc acceptabil pentru banca, nu-i niciun fel de problema, dar nici nu putem sa ne hazardam sa facem lucrurile mai simple ca sunt pentru Uniunea Europeana", declara presedintele CEC, Radu Ghetea. Carmen Radu, de la Eximbank, pune punctul pe i: conditiile de mediu nu aduc beneficii economice imediate companiilor, asa ca acestea inregistreaza intarzieri. "Oferim agentilor economici un produs specific destinat garantarii creditelor si contragarantarii scrisorilor de garantie bancara primite de operatorii economici de la banci in vederea finantarii proiectelor in domeniul protectiei mediului inconjurator. Garantia pentru protectia mediului acopera riscul de nerambursare a creditului sau de executare a scrisorilor de garantie bancara, facilitand astfel accesul acestora la finantare si derularea proiectelor destinate protectiei mediului." De la Raiffeisen, raspunsul e sec: sprijina companiile sa respecte protectia mediului "in aceeasi masura in care orice alta companie ar dori sa-si imbunatateasca activitatea".
Devine protectia mediului o piata noua pentru banci?
"Chiar daca nu aduce venituri suplimentare, poate reduce costurile agentilor economici. Iar nevoia de finantare in acest scop va exista. In unele cazuri, avizul de mediu este conditie de functionare", spune vicepresedintele Raiffeisen, Marinel Burduja.
Da, raspund oficialii Romexterra. "In masura in care licentele de functionare a diferitelor capacitati de productie implica existenta unor licente si autorizatii de mediu si respectarea anumitor criterii de reducere a poluarii mediului inconjurator, bancile vor fi direct interesate sa finanteze clientii aflati in aceste sectoare de activitate."
"Nu putem vorbi despre o piata noua", ci despre una in dezvoltare, declara oficialii BCR. Aceasta intrucat legea a penalizat si pana acum nerespectarea conditiilor de mediu. De acum incolo se vor dezvolta investitiile in tehnologii nepoluante sau alte facilitati, estimeaza BCR.
Cei de la UniCreditLeasing privesc jumatatea goala a paharului. Pana cand statul nu va pune piciorul in prag, sa dea penalitati pentru poluare si sa incurajeze piata certificatelor verzi (obligandu-i pe furnizorii de energie sa cumpere din surse regenerabile), "aceste investitii nu sunt direct generatoare de profit si cash-flow suplimentar". Asa ca, un sfat pentru companii: "Consideram ca este benefic pentru firme sa faca apel la fondurile structurale pentru investitiile necesare indeplinirii normelor de protectie a mediului, urmand ca bancile sa intre ca si cofinantatori pe alte segmente ale proiectelor de investitii".
Energia verde e tratata cu prudenta
Maximum 10 milioane de euro. E suma care va putea fi acordata, din fondurile structurale, pe un proiect de "energie verde", in cadrul programului de crestere a competitivitatii economice, conform Ministerului Economiei. I-am intrebat pe finantatorii romani daca vor investi in "tehnologiile verzi". Raspunsurile arata mai degraba prudenta decat entuziasm. Unii asteapta ca statul sa aplice strategia energetica, altii noteaza totusi ca in Romania a inceput, la Lehliu, productia de biodiesel, cu o finantare a BRD-GSG si a bancii portughe ze Caixa Geral de Depositos. Daca criteriile preferentiale sunt excluse de cei de la Raiffeisen, finantatorii de la UniCredit Leasing afirma ca au in lucru un proiect de finantare pentru productia de energie eoliana, dupa ce au acceptat sa finanteze sisteme de cogenerare a energiei (electrice si termice) pentru diverse fabrici.
Mediul: cat si pentru ce?
In iulie, Comisia Europeana a aprobat Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu). Sunt vizate proiecte legate de protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a standardului de viata.
Potentiali solicitanti:
– autoritati publice centrale si locale
– operatorii regionali de apa
– administratii ale ariilor naturale protejate
– Administratia Nationala "Apele Romane"
– organizatii nonguvernamentale de mediu
Provenienta banilor:
– 4,5 miliarde de euro nerambursabile de la UE
– 1 miliard de euro cofinantare romaneasca
Domenii:
– 3,3 miliarde de euro pentru extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata
– 1,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea terenurilor contaminate
– 458 de milioane de euro pentru modernizarea sistemelor municipale de termoficare in scopul reducerii poluarii
– 215 milioane de euro pentru asigurarea unui management corespunzator al ariilor protejate si stoparea degradarii biodiversitatii si a resurselor naturale
– 329 de milioane de euro pentru protectia impotriva inundatiilor si a eroziunii costiere a Marii Negre
– 174 de milioane de euro pentru planificarea proiectelor, monitorizarea aplicarii si actiuni de informare
Pasii necesari pentru banii UE:
– Documentarea proprie: ce programe sunt disponibile, in ce domenii
– Monitorizarea momentului in care se lanseaza cererea de oferte
– Procurarea informatiilor privind finantarea (Ghidul Solicitantului)
– Elaborarea proiectului si a documentelor necesare, cu ajutorul unui consultant
– Solicitarea de la banca a creditului de prefinant are sau cofinantare (de catre cei care nu au resurse proprii) si a garantiilor necesare creditului
– Semnarea contractului de credit si obtinerea unei scrisori de conformitate de la banca
– Depunerea dosarului la Autoritatea Contractanta, care va da raspunsul. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a transmis, zilele acestea, la Bruxelles primele proiecte. Este vorba despre modernizarea
serviciilor de apa si canalizare din Cluj si Salaj (in valoare de 197 de milioane de euro) si din zona Giurgiu (72 de milioane de euro), care ar trebui finalizate in anul 2013. Spre sectorul de apa si apa uzata va fi directionata cea mai mare parte (60%) din fondurile UE pentru mediu. Sunt 4,5 miliarde, iar Romania contribuie cu un miliard de euro.
