Lansat în decembrie 2019 de Ursula von der Leyen, care preluase funcția de președinte al Comisiei Europene cu doar câteva zile înainte, Pactul Verde European s-a conturat ca fiind cel mai amplu și ambițios program integrat de reforme, investiții și cercetare conceput vreodată de Uniunea Europeană. Planul de investiții și reforme al Uniunii Europene pentru atingerea emisii zero până la mijlocul secolului include domeniile energie, mobilitate, agricultură, construcții și industrie, și stabilește obiective intermediare pentru 2030.
Ce presupune Pactul Verde European?
Numele pactului (European Green Deal) face o referire clară la New Deal, programul de lucrări publice și reforme economice și sociale implementat între 1933 și 1939 de președintele american Franklin Delano Roosevelt, cu scopul de a scoate economia SUA din Marea Criză Economică din 1929.
În cazul Europei din secolul XXI, motivația și concepția Pactului Verde nu sunt generate de o criză deja existentă, ci de una care trebuie prevenită: încălzirea globală cauzată de activitățile umane. Uniunea Europeană nu doar că dorește să combată schimbările climatice, ci și să conducă această luptă, transformând-o într-o oportunitate pentru creșterea economică și pentru o nouă centralitate geopolitică.
Având în vedere aceste obiective, a fost elaborat un plan de acțiune pe 30 de ani, concentrat pe tranziția energetică, economia circulară, protejarea biodiversității și stoparea poluării.
Obiectivul Uniunii Europene
Până în 2050, Europa își propune să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic. Pentru a deschide calea spre atingerea acestui obiectiv ambițios în lupta împotriva schimbărilor climatice, Comisia Europeană (CE) s-a angajat să realizeze următoarele obiective detaliate până în 2030:
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55%;
- O pondere de peste 32% a energiei regenerabile;
- O îmbunătățire de cel puțin 32,5% a eficienței energetice.
Pentru a atinge aceste ținte la timp, Comisia Europeană a creat un plan de acțiune dedicat, cunoscut sub numele de Pactul Verde European, care acoperă o gamă largă de domenii de politici.
Înainte de Pactul Verde, planurile climatice ale UE erau ambițioase, dar se aliniau în mare măsură cu cele ale comunității internaționale, vizând o reducere de 60% a emisiilor față de nivelurile din 1990 până în 2050.
Odată cu Pactul Verde, obiectivul pentru 2050 a devenit atingerea emisii nete zero, adică un bilanț echilibrat al emisiilor: economia europeană nu mai trebuie să adauge nici măcar o tonă metrică de gaze cu efect de seră în atmosferă, fiecare cantitate emisă urmând să fie compensată prin absorbție, fie prin biomasa naturală, fie prin alte sisteme.
Știința climatică a demonstrat, iar Acordul de la Paris din 2015 a consacrat acest lucru în mod oficial, că aceasta este singura cale de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste temperaturile medii preindustriale, prag esențial pentru evitarea unor consecințe ireversibile asupra ecosistemelor.
Deși acesta este obiectivul final, există un obiectiv intermediar pentru 2030, dată până la care UE dorește să reducă emisiile cu 55% față de nivelurile din 1990.
Pachetul legislativ Fit for 55 definește în detaliu acțiunile necesare pentru atingerea acestui obiectiv.
Cât costă implementarea
Prima analiză a Comisiei Europene din 2019 a estimat că sunt necesare investiții noi de 260 de miliarde de euro pe an, reprezentând aproximativ 1,8% din PIB-ul european din 2018.
În anii următori, această estimare a fost revizuită în creștere de mai multe ori, mai ales după ce pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au schimbat semnificativ contextul.
Pentru a facilita aceste investiții, în ianuarie 2020, Comisia Europeană a lansat Planul de Investiții al Pactului Verde European, „brațul financiar” al Pactului Verde, care prevede cel puțin 1 trilion de euro în investiții sustenabile în următorul deceniu. Finanțarea provine parțial din bugetul obișnuit al UE, parțial din alte instrumente financiare precum InvestEU, și parțial din surse private.
Programul include și un fond numit Mecanismul pentru o Tranziție Justă, în valoare de 100 de miliarde de euro, destinat sprijinirii regiunilor europene unde impactul tranziției energetice va fi cel mai mare, cum ar fi zonele de minerit și prelucrare a cărbunelui din Germania, Polonia, Slovacia și alte țări din Europa de Est.
Elementele Pactului Verde European
Principalele elemente ale Pactului Verde European sunt:
- Acțiunea climatică
- Energie curată
- Industrie sustenabilă
- Clădiri și renovări
- Mobilitate sustenabilă
- Eliminarea poluării
- Strategia „De la fermă la furculiță”
- Conservarea biodiversității
- Cercetare și dezvoltare
- Prevenirea concurenței neloiale cauzate de scurgerile de carbon.
Acțiunea climatică
Uniunea Europeană a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 23% între 1990 și 2018. Obiectivul este neutralitatea climatică până în 2050, cu o etapă intermediară de reducere cu 55% a emisiilor până în 2030. Acest obiectiv va fi inclus într-o Lege Europeană a Climei.
Energie curată
Producția și utilizarea energiei contribuie cu peste 75% la emisiile de gaze cu efect de seră. Strategia UE include:
- Dezvoltarea energiei din surse regenerabile.
- Investiții de 800 miliarde de euro în energia regenerabilă offshore până în 2050.
- Integrarea sistemelor energetice prin pachetul „Energie curată pentru toți europenii”.
Industrie sustenabilă
Industria generează 20% din emisiile de gaze cu efect de seră. UE promovează:
- economia circulară, cu accent pe reutilizare și reciclare;
- produse sustenabile, reparabile și cu materiale reciclate;
- reglementări stricte pentru baterii, inclusiv reciclare și raportare a amprentei de carbon.
Clădiri și renovări
Clădirile consumă 40% din energia UE și generează 36% din emisiile aferente. Planul „Valul de renovare” susține eficiența energetică și reducerea emisiilor din încălzire și răcire. De asemenea, se dorește o platformă colaborativă pentru profesioniștii din domeniu.
Mobilitate sustenabilă
Transportul produce 25% din emisiile UE. Strategia pentru mobilitate sustenabilă urmărește:
- reducerea emisiilor cu 90% până în 2050;
- 30 de milioane de mașini fără emisii și 100 de orașe neutre climatic până în 2030;
- dublarea traficului feroviar de mare viteză.
Se vor revizui reglementările pentru combustibili alternativi și vehicule.
Eliminarea poluării
Planul pentru poluare zero vizează aerul, apa și solul prin măsuri integrate, susținute de strategia chimică pentru sustenabilitate și reglementările industriale.
Strategia „De la fermă la furculiță”
Sistemele alimentare contribuie semnificativ la emisiile globale. Strategia urmărește:
- reducerea deșeurilor alimentare;
- finanțarea cercetării cu 10 miliarde de euro prin Horizon Europe;
- reformarea producției, ambalării și transportului alimentelor.
Conservarea biodiversității
Populațiile de specii sălbatice au scăzut cu 60% în ultimele decenii. Strategia UE pentru biodiversitate 2030 propune protejarea a 30% din suprafața Europei și restaurarea ecosistemelor degradate.
Cercetare și dezvoltare
Cercetarea și dezvoltarea stau la baza fiecărui element al Pactului Verde European. Multe dintre inițiativele Pactului Verde European necesită valorificarea noilor tehnologii și transformarea modelelor financiare și a lanțurilor de aprovizionare.
Mai multe inițiative de cercetare și dezvoltare vor fi finanțate prin programul Orizont Europa, care a alocat peste 35% din bugetul său de 95,5 miliarde de euro pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE.
În cadrul programului Orizont Europa, UE va forma parteneriate ecologice cu diverse industrii și statele membre, concentrându-se pe domenii esențiale precum bateriile, hidrogenul curat, oțelul cu emisii reduse de carbon, mediul construit și biodiversitatea.
Prevenirea concurenței neloiale cauzate de scurgerile de carbon
Sursa: Berkeley Lab | Flickr
Pactul Verde European necesită o reorientare semnificativă a economiei UE către un model cu emisii scăzute de carbon. Această tranziție aduce cu sine riscul scurgerilor de carbon. Comisia Europeană a identificat acest risc ca fiind fie transferul producției din UE către alte țări cu ambiții mai reduse în ceea ce privește reducerea emisiilor, fie înlocuirea produselor din UE cu importuri mai intensive în carbon.
În prezent, scurgerile de carbon sunt gestionate prin alocarea gratuită de certificate în cadrul Sistemului UE de comercializare a emisiilor (EU ETS) sau prin compensații pentru industriile cu consum energetic ridicat, afectate de costurile mai mari la electricitate, rezultate din prețul carbonului în cadrul EU ETS. Prin urmare, Comisia Europeană propune un Mecanism de ajustare la frontiera de carbon pentru a asigura că prețul importurilor reflectă mai precis conținutul lor de carbon. Această măsură este propusă astfel încât să respecte regulile Organizației Mondiale a Comerțului și alte obligații internaționale ale UE.
#whatisthegreeneuropeandeal #ceestepactulverdeeuropean #legislatieschimbariclimatice #conservareabiodiversitatii #deseuridinconstructii #eliminareapaluarii #energiecurata #fitfor55 #reducerearisipeialimentare #industriesustenabila #legislatieverdeeuropeana #mobilitatesustenabila
