Punem spune despre o apă că este poluată în momentul în care compoziția ei a fost schimbată până în punctul în care nu mai poate fi folosită. Cu alte cuvinte este vorba de o apă toxică ce nu este potabilă și nu poate fi folosită nici pentru scopuri esențiale cum ar fi agricultură.
Consumul apei degradate poate avea efecte precum diaree, dizenterie sau holeră, ele fiind cauza a până la 500.000 de morți anual la nivel global. Principalii poluanți sunt bacterii, viruși, paraziți, fertilizatori, pesticide, produse farmaceutice, nitrați, fosfați, plastic, materiile fecale și chiar și substanțele radioactive. Aceste substanțe nu schimbă întotdeauna culoarea apei, ceea ce face că poluarea să nu fie mereu vizibilă.
Principalele surse de apă
Principalele surse de apă sunt apă subterană și apă de suprafața. Apă subterană se găsește la adâncimi mari sub pământ în spații între pietre și sol. Ea este filtrată natural ceea ce poate reduce o parte din germeni depinzând de adâncimea la care se află și de geologia locală.
Apă de suprafața este cea pe care o găsim într-un pârâu, rău, lac, mare sau ocean. Această este în continuă mișcare și se evaporă sau întră în pământ devenind apă subterană și este refăcuta de ploi și ninsori. Sistemele publice de apă ce folosesc aceste surse tratează apă înainte de a o introduce în rețea.
Cauzele poluării în funcție de sursele de apă
Apă subterană este reprezentată de pânză freatică din zona respectivă și este una din cele mai importante surse de apă pentru populație. Aproximativ 40% din SUA se bazează pe apă subterană, ea fiind singură sursă de apă dulce din zona.
Apa poate ajunge să fie poluată din cauza pesticidelor și a fertilizatorilor ce se scurg din câmpurile agricole în pânza freatică și făcând că această să nu mai fie bună pentru consumul uman. Poluarea unei anumite zone poate face că ea să nu mai fie utilizată pentru o perioada foarte lungă de timp. Conexiunile multiple ale pânzei freatice pot face că poluarea să călătorească distanțe mari de la sursă și să ajungă chiar și în sursele de apă de suprafața.
Apă de suprafața acoperă globul în proporție de 70% și este reprezentată de toate elementele hidrologice pe care pe putem găsi pe harta. Din păcate în ziua de astăzi aproape jumătate din sursele de apă dulce sunt contaminate și nu sunt adecvate pentru consumul uman, înot sau pescuit.
Principala cauza a poluării este cea cu nutrienți cum ar fi nitrați și fosfați. Acești nutrienți sunt benefici pentru plante și animale, dar creșterea alarmantă a ajuns să fie un factor poluant
major din cauza deșeurilor de proveniență animală din ferme și al consumului excesiv de fertilizatori.
Apă menajeră municipală sau industrială contribuie totodată la poluarea apei. Pe lângă acestea, pot apărea și poluări pe baza de petrol sau de substanțe radioactive. Anual aproximativ un milion de tone de petrol ajunge în apă, jumătate din el fiind din cauza scurgerilor din transporturilor petroliere maritime, iar cealaltă jumătate din surse terestre cum ar fi fabrici, ferme sau orașe.
Deșeurile radioactive pot ajunge în apă din cauza minatului de uraniu, centralelor nucleare sau din producerea și testarea armamentului militar. Aceste deșeuri persistă în natură pentru mii de ani, iar colectarea lor este foarte dificilă.
Efectul asupra mediului
Apă poluată are un efect dăunător pentru om. În 2015, aproximativ 1.8 au murit din această cauza, iar anual aproape un miliard de oameni se îmbolnăvesc din cauza apei contaminate.
Patogenii formați în apă sub formă de bacterii sau viruși ce provin din fecale animale sau umane sunt cauza majoră pentru bolile ce apar în urmă consumului de apă contaminată. Chiar și în țările dezvoltate există scurgeri accidentale sau ilegale de apă menajeră netratată ce provin din ferme sau zone urbane, ele contribuie la formarea patogenilor din sursele de apă.
Problema apei contaminate nu se rezumă doar la atât, ci poate include chiar și poluanți chimici, cum ar fi metale grele (arsenic și mercur) sau pesticide și fertilizatori pe baza de nitrați. Aceste toxine odată ingerate pot cauza boli precum cancer, dezechilibru hormonal sau alterarea funcțiilor neurologice. Chiar și înotul în ape contaminate poate cauza iritații, infecții respiratorii sau hepatită.
Pe lângă impactul negativ asupra omului, poluare apei afectează și mediul înconjurător. Un ecosistem se bazează pe o rețea complexă de animale, plante, bacterii și fungi. Toate interacționează în mod direct sau indirect, iar momentul în care una din ele este afectată poate crea o reacție în lanț ce distruge întreg ecosistemul acvatic.
Atunci când poluarea apei cauzează creșterea excesivă a algelor în mediul marin, ele reduc nivelul de oxigen din apă. Scăderea cantității de oxigen sufocă plantele și animalele și creează o zona moartă în care apă este lipsită de viată. În anumite cazuri creșterea excesivă a algelor poate produce neurotoxine ce afectează fauna acvatică de la balene până la țestoase.
Deșeurile chimice și metalele grele produse de fabrici sau cele din apă menajeră contaminează apă și ajung să îmbolnăvească vietățile din zona respectivă. Acestora li se reduce speranța de viată și abilitatea de a se reproduce. În momentul în care peștii infectați ajung în lanțul trofic și sunt consumați de alți pești mai mari ajung să existe pești precum tonul, ce au acumulat o cantitate mare de toxine, cum ar fi mercurul.
Modalități de combatere
De-a lungul timpului au existat o multitudine de campanii cu scopul de a reduce poluarea apei. Pentru a putea face asta este nevoie de un efort colectiv ce pornește de la nivel individual.
Una dintre soluții este tratarea apei menajere înainte că ea să fie revărsată în sursele de apă. Majoritatea centrelor urbane folosesc un sistem de canalizare ce colectează apă menajeră în centre de tratament înainte că ea să fie revărsată în lacuri, râuri și mari.
În țările dezvoltate, procesul de tratare a fost perfecționat, dar acesta reușește să curețe apă în proporție de doar 90%. În zonele mai puțin dezvoltate apă menajeră ajunge să fie vărsata fără a mai fi tratată și curățata înainte. Pe lângă asta, chiar și atunci când tratamentul este posibil, tot apar scurgeri ale sistemului de canalizare. Pentru a reduce poluare ce provine din această sursă ar trebui că sistemele de canalizare să fie dezvoltate astfel încât să poate curată apă în totalitate și întreținute constant pentru a preveni orice tip de scurgere.
O altă formă a protejării naturii este folosirea practicilor agricole non-poluante. În ziua de astăzi în agricultură se folosesc îngrășământ și fertilizatori chimici ce ajung să polueze solul, iar mai apoi apă. Agricultorii ar trebui să pună în practică planuri de administrare ai nutrienților pentru a preveni folosirea acestora în exces.
Tratarea apei menajere din centrele industriale reprezintă o altă soluție pentru problema în cauza. Marile fabrici produc în mod regulat poluanți precum hidrocarburi, compuși chimici, metale grele și altele, unele centrale termice ajung chiar să elibereze apă menajeră încălzită interferând astfel cu temperatura normală a apei.
Pentru a putea reduce poluarea cauza de acestea, este nevoie de un sistem de tratare și răcire a apei menajere înainte să fie eliberată. Deși o bună parte din industrie folosește astfel de sisteme, încă există locuri în care aceste reglementări nu au fost implementate.
Nu în ultimul rând, există și soluții la nivel individual pe care le putem adopta. Pentru a reduce nivelul de poluare din apă trebuie să evităm aruncarea produselor poluante precum vopsea, chimicale și medicamente în chiuvetă sau toaletă și să reciclăm produsele respective într-un mod adecvat.
Lista sancțiuni pentru cei care poluează
Legislația României prevede sancțiuni pentru deversarea apelor uzate sau a substanțelor poluante în apele de suprafață sau subterane. Avem ca exemplu următoarele articole legislative.
Articolul 109. Încălcarea regimului de protecție a apelor
(1) Încălcarea regimului de protecție a apelor având drept urmare poluarea acestora, eroziunea solurilor și alte fenomene dăunătoare se sancționează cu amendă de la 60 la 120 de unități convenționale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 10 la 40 de ore, cu amendă de la 600 la 800 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.
(2) Darea în exploatare a întreprinderilor, a imobilelor comunale şi de altă natură fără construcțiile și instalațiile care să prevină impurificarea şi infectarea apelor sau influenta lor dăunătoare se sancționează cu amendă de la 24 la 30 de unități convenționale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la 40 de ore, cu amendă de la 42 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere, cu amendă de la 240 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.
(3) Spălarea vehiculelor, utilajelor și ambalajelor în apele naturale, în preajma lor şi în alte locuri neautorizate se sancționează cu amendă de la 12 la 30 de unități convenționale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore, cu amendă de la 60 la 120 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
(4) Nerespectarea dimensiunilor și regimului de protecție a zonelor de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă și a fâșiilor riverane de protecție a apelor se sancționează cu amendă de la 6 la 18 unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 60 la 120 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.
