CE aprobă proiectul unei centrale nucleare în Ungaria, finanțată cu un grant rusesc

Comisia Europeană a dat undă verde pentru ca Ungaria să înceapă construirea centralei nucleare Paks II, din orașul cu același nume, situat în apropiere de Budapesta, informează euractiv.com. Proiectul urmează să fie finanțat de Rusia cu un împrumut de 10 miliarde de euro și prevede construirea a două reactoare nucleare. Valoarea totală a investițiilor se ridică la 12,5 miliarde de euro.

Cum a motivat CE decizia

Comisia Europeană a motivat că investițiile din Ungaria au reprezentat „o formă de ajutor de stat” și a impus câteva condiții, înainte să fie de acord cu proiectul. În primul rând, profiturile generate vor fi folosite pentru a plăti grantul luat de Ungaria sau pentru costuri operaționale cu centrala nucleară. Profiturile nu vor fi folosite pentru a reinvesti în producerea de energie suplimentară. În al doilea rând, Paks II va funcționa separat și independent de Paks I (centrala nucleară operată de compania de stat ungurească MVM Group). Nu în ultimul rând, centrala va fi forțată să vândă cel puțin 30% din energia electrică produsă pe piața liberă. Restul de energie generată va fi vândută în mod transparent și nediscriminatoriu, prin intermediul licitațiilor.

Centrala din Paks, un proiect controversat

Proiectul centralei nucleare Paks II a stârnit controverse încă din 2014, de când a fost anunțat de către guvernul ungur, informează euractiv.com. Ungaria a ales, fără a face o licitație publică, compania de stat rusească, Rosatom, pentru a construi două reactoare nucleare în cadrul centralei nucleare din Paks. Decizia a stârnit o procedură de infringement din partea Comisiei Europene, în 2015, pentru că a încălcat legislația UE privind achizițiile publice și transparența decizională. Procedura de infringement a fost retrasă în 2016 și executivul UE decis în 6 martie aprobarea proiectului.

De ce este criticat proiectul

Totuși, criticii proiectului, printre care organizația de mediu Greenpeace și europarlamentarul ungur Benedek Jávor acuză CE pentru că nu a furnizat încă o explicație la următoarea întrebare: De ce numai tehnologia rusească poate să îndeplinească cerințele Ungariei?

De asemenea, alte voci critică guvernul din Ungaria pentru că acesta are prea multe puteri de reglementare asupra proiectului. De asemenea, nu s-a găsit încă un răspuns pentru modul în care vor fi gestionate deșeurile radioactive. În 2014, Ungaria a transportat cu trenul combustibil nuclear uzat (n.r. uraniu), folosit în centrala din Paks, în Rusia. Transportul de deșeuri radioactive a trecut prin Ucraina.

Andrea Carta, strateg de legislație din cadrul Greenpeace Europa, critică decizia CE:

„Comisia permite subvenții masive pentru a finanța proiectul susținut de un guvern care contestă în mod deschis importanța supravegherii independente pentru securitatea nucleară”

Potrivit acesteia, ar fi fost o decizie înțeleaptă dacă Comisia ar fi așteptat ca Ungaria să promulge o lege prin care ar fi fost garantată independența organului de reglementare din domeniul energiei nucleare.

Lucrările în cadrul celor două reactoare vor începe anul viitor și în 2023 primul reactor va intra în funcțiune.