Înscrisă pentru prima dată în competiția pentru premiile Galei Green Report, Fundația Comunitară București a reușit să surprindă și să își adjudece două dintre acestea. Cel mai ambițios program al Fundației este Platforma de mediu pentru București cu care speră să facă din Capitală un oraș în care oamenii să se simtă acasă. L-am întrebat pe Alexandru Oprița, coordonator program în cadrul Fundației, cum reprezintă cele două premii de recunoaștere de eforturilor și care sunt planurile pentru viitorul apropiat.
- Ce înseamnă pentru Fundația Comunitară București premiile obținute la Gala Green Report, ținând cont că ați reușit să obțineți două dintre cele zece distincții acordate în acest an, respectiv de Excelență în leadership de mediu și Excelență în finanțarea proiectelor de mediu? Ce credeți că v-a diferențiat față de alți contracandidați?
Alexandru Oprița: Recunoașterea ne confirmă că suntem pe un drum bun. Platforma de mediu pentru București este un program ambițios, care, deși a fost lansat în 2022, are în spate ani de pregătire. Fundația Comunitară București finanțează din 2017 proiecte de mediu în oraș, iar experiența ne-a arătat că nu există o abordare o abordare structurală, colaborativă, cu viziune, care să ofere soluții reale la problemele de mediu din București.
Temelia pe care putem construi o intervenție pe termen lung este colaborarea în locul conflictului. Ne propunem ca, până în 2024, prin intermediul Platformei de Mediu, Bucureștiul să devină o comunitate capabilă de impact colectiv. Nu ne așteptăm să fie ușor, iar distincțiile primite înseamnă că mesajul Platformei ajunge la cei care pot contribui concret.
Această viziune pe termen lung ar putea fi diferențiatorul, fiind și principiul pe care am dezvoltat și programul de finanțare. Proiectele finanțate au nevoie de susținere pe termen lung, iar Bucureștiul are nevoie ca inițiativele valoroase să continue într-un mod colaborativ și să sprijine sau să devină politici publice.
- Care sunt cele mai importante obiective din acest an ale Fundației Comunitare București?
Alexandru Oprița: Noi vrem ca Bucureștiul să fie orașul în care ne simțim acasă. Oamenii aduc schimbarea, iar de 11 ani îi susținem pe acești oameni să aibă impact pozitiv asupra orașului și, mai mult ca oricând, să dezvolte comunități și contexte de co-creere și colaborare. Un oraș bun de trăit este un oraș bun de iubit, așadar, pe lângă apartenența la oraș, prioritățile noastre sunt mediul urban, educația și pregătirea pentru cutremur. București este capitala europeană cea mai vulnerabilă la seism, motiv pentru care de 4 ani desfășurăm programul Bucureștiul Pregătit.
Anul acesta este și al unsprezecelea în care Fundația Comunitară București antrenează Swimathon București, cea mai mare campanie de strângere de fonduri cu tematică sportivă din România și o manifestare spectaculoasă de întâlnire și implicare a comunității bucureștene de bine.
- Ca fundație comunitară și activiști de mediu cu o bogată experiență la activ, cum vedeți evoluția societății și poziționarea cetățenilor în raport cu problemele de mediu, comparativ cu zece ani în urmă?
Alexandru Oprița: Dacă în urmă cu 11 ani, când a pornit la drum Fundația Comunitară București, mediul nu era în topul subiectelor de pe agenda publică, putem spune cu siguranță că, în prezent, lucrurile s-a schimbat. Acest lucru este datorat, în bună măsură, muncii de conștientizare și advocacy realizată de ONG-urile locale și a experților de mediu, activismului făcut de la nivelul de ierbii de grupurile de inițiativă civică — care s-au luptat pentru protejarea spațiului verde și reducerea poluării din capitală.
Mișcarea de mediu din București trebuie sprijinită cu resurse și crescută în continuare, asta este clar. În același timp, observăm că problemele de mediu se acutizează, că nu mai e suficient ca societatea civilă să blocheze proiectele toxice și practicile dăunătoare naturii, pentru că batem pasul pe loc. Urgența și complexitatea problemelor de mediu cu care se confruntă Bucureștiul ne arată trebuie să învățăm cum să construim alături de administrația publică și companii soluțiile de care orașul are nevoie.
Din păcate, lipsește încrederea și cultura colaborării între actori relevanți. Această nevoie încearcăm să o acoperim prin Platforma de mediu, facilitând un spațiu neutru de colaborare între părțile care interacționează, în mod tradițional, doar în situații de conflict.
- Care este cea mai importantă problemă de mediu a Bucureștiului?
Alexandru Oprița: Realitatea e că principalele probleme de mediu ale Bucureștiului sunt interconectate și derivă dintr-o proastă planificare și administrare a orașului, din uzura morală și fizică a infrastructurii existente, din lipsa colaborării între cei responsabili. Nu putem vorbi despre poluarea aerului, fără să vorbim despre problemele de mobilitate și haosul din urbanismul capitalei; nu putem vorbi despre natura urbană, fără să vorbim despre infrastructura gri a orașului și efectele schimbărilor climatice; nu putem discuta despre managementul deșeurilor, fără să ne lovim de lipsa unei viziuni unitare, cauzată de fragmentarea administrativă a Capitalei.
Toate aceste subiecte sunt tratate în Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în București, elaborat de expertul independent prof. univ. dr. Cristian Iojă, la cererea Fundației Comunitare București, care identifică și explică problemele de mediu care afectează Capitala, siguranța locurilor de muncă și sănătatea fiecăruia dintre noi, precum și o serie de soluții pentru remedierea acestora.
- Ce s-a schimbat în bine în București în ultimii 5 ani din punct de vedere al protecției mediului? Dar în rău?
Alexandru Oprița: Cred că este benefic că se vorbește tot mai des despre rolul urbanismului în dezvoltarea armonioasă a orașului (15 minutes city), că cetățenii sunt din ce în ce mai conștienți de efectele poluării aerului din Capitală și sursele ei, că există initiative concrete pentru a proteja și pune în valoare zonele naturale din interiorul Bucureștiului (Lacul Morii, Pajiștea Petricani, salba de lacuri din nordului orașului, cursul Dâmboviței), după modelul Parcului Natural Văcărești.
În același timp, creșterea exponențială consumului și a cantității de deșeuri produse de bucureșteni, numărul de mașini în continuă creștere pe străzile capitalei și inacțiunea administrației publice în teme sensibile, care necesită implementarea măsuri nepopulare, ne fac să trăim într-un spațiu tot mai toxic, o capcană a aparenței bunăstări pentru locuitorii săi.
Citește și: Cine sunt câștigătorii Galei Green Report 2022
