Aerul din cladirile Capitalei dauneaza grav sanatatii. Ventilatia deficitara este responsabila de poluarea interioara, care ajunge sa fie de cinci ori mai mare decat cea din exterior. Organismul uman rezista cu greu bombardamentului de poluanti biologici si chimici, iar in final cedeaza neputincios in fata bolilor de mediu. In ciuda pericolului din aerul viciat, doar cateva dintre edificiile bucurestene au fost evaluate cu privire la riscul pentru sanatatea populatiei.
Text de Ileana Magureanu
Sanatate praf
O simpla durere de cap poate fi, de fapt, semnalul aparitiei unei boli de mediu. „Simptomele apar in casa si dispar cand iesiti la aer”, explica pentru „Green Report” profesor doctor Anca Maria Moldoveanu, sefa Catedrei de Igiena si Sanatate a Mediului de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”. In imobilele rezidentiale sau de birouri se acumuleaza poluanti care imbacsesc aerul si genereaza asa-numitul sindrom al cladirii bolnave. Diagnosticarea bolii de mediu e dificila, intrucat simptomele se pot manifesta foarte divers. Ele apar sub forma de reactii alergice imediate, la contactul cu acarienii de praf, gandacii de bucatarie sau animalele de casa. Alteori dau febra, frisoane, tuse si alte probleme respiratorii, cand vinovate de contaminare sunt bacteriile, mucegaiurile sau virusurile din tevile vechi de incalzire ori din parchetul si covoarele murdare. La inhalarea de compusi toxici din detergenti si vopseluri apar dureri de cap, ameteala, oboseala si greata. Simptomele enumerate sunt inselatoare, putand ascunde probleme majore, precum cancerul pulmonar. In acest caz, maladia apare dupa expunere indelungata, de peste 10 ani. Omul duce boala pe picioare si habar n-are ca sanatatea lui este in pericol. Medicul poate depista daca pacientul este victima unei maladii ambientale realizand
un jurnal al simptomelor pentru a vedea daca sunt legate de locuri sau de momente precise.
Poluanti „la pachet”
Oferta de poluanti de interior este bogata tot timpul anului: mai un compus organic volatil de la mobila noua, mai un spor de ciuperca de perete. Toate-s usor de „procurat”, chiar sub nasul nostru. Agentia americana de Protectia Mediului (EPA) situeaza aerul imbacsit in topul riscurilor de mediu pentru sanatate, acesta fiind de cinci ori mai bogat in impuritati decat aerul de afara.
„Odata am descoperit 50.000 de germeni intr-o baie”, ne impartaseste din experienta profesionala dr. Moldoveanu. Imediat ce gasesc conditii prielnice, ciupercile se inmultesc exploziv si isi trimit sporii in zbor. Daca nu se intervine la vreme, eradicarea lor devine imposibila. Initial incurajati de umezeala si caldura, fungii se avanta pe ziduri si, in final, iti adjudeca locuinta. „Proprietarii au decis sa darame casa dupa ce au pierdut lupta cu ciuperca”, precizeaza dr. Moldoveanu. Doza de formaldehida si-o servesc in special cei care locuiesc si lucreaza in cladiri recent construite. „In birourile noi sunt cele mai mari concentratii de formaldehida, eliberata de mobilierul din lemn presat”, avertizeaza dr. Moldoveanu. Compusul organic volatil (COV) mentionat este cancerigen si-i „imbata” zilnic, fara discriminare, pe toti care stau in incapere. La pachet vin si alti poluanti: aerosoli, benzen, amoniac, tricloretilena, radon si ozon.
Clopotul de sticla
„Etanseizarea sufoca incintele si duce la acumularea patogenilor si a compusilor organici volatili in aerul respirat”, ne-a avertizat si profesor doctor inginer Iolanda Colda, sefa Catedrei de Instalatii Hidraulice, Termice si pentru Protectia Atmosferei de la Universitatea Tehnica Bucuresti. Traiul sub „clopotul de sticla”, izolati de influentele externe, nu ne protejeaza de noxe, ci le aduce aproape si ne invadeaza casele. Cladirile sunt ca niste sisteme, respira prin sistemul de ventilatie, iar gurile de aerisire le sunt „narile”. „Astupandu-le sau distrugandu-le prin renovari, aerul nu mai poate intra si iesi liber”, explica dr. Colda. „O locuinta moderna este etansa si nu poate functiona fara ventilare”, sustine Roland Mueller de la Solartec Solarsystems, importator de sisteme de energie neconventionala. O casa in care nu patrunde aer proaspat e condamnata mereu la igrasia ce-si pune amprenta de flori de mucegai pe pereti.
Aerul conditionat , falsul ventilator
Reglementarile din Germania cer ca, in interval de ora, sa se poata ventila jumatate din volumul unei incaperi. Solutia este aportul constant de aer proaspat din exterior, dar nu de la climatizoare. „Aparatele de aer conditionat nu fac altceva decat sa recircule vaporii, gazele si particulele din camera”, atentioneaza prof. dr. Colda. La fiecare patru minute, tot aerul vehiculat de aparat trece prin toate cotloanele si doar vantura poluantii. „Numaram pe degete cladirile care au fost evaluate din punct de vedere al riscului pentru sanatatea populatiei”, declara dr. Moldoveanu. Indicatori reprezentativi pentru calitatea mediului interior sunt CO2, CO, NOx, SO2, NH3, O3, compusi organici volatili si pulberile in suspensie, identificati cu ajutorul analizorului de gaze multiparametru si a analizorului de pulberi in suspensie. „Avem nevoie de campanii de constientizare a populatiei. Oamenii nu au idee ce pericole ii pasc la ei acasa”, mai spune dr. Anca Maria Moldoveanu.
