Autoritatile locale aveau obligatia, inca de acum trei ani, sa inceapa inventarierea spatiilor verzi urbane si sa realizeze un Registru Verde. Normele metodologice au aparut insa abia anul trecut, iar in Bucuresti, spre exemplu, lucrarile vor fi finalizate in 2011. Balbaiala legislativa a facut ca Registrul sa lase pe dinafara spatiile verzi aflate in proprietate privata, astfel ca proprietarii le vor putea betona in continuare nestingheriti.
Text de Loredana Pana
Mai-marii Capitalei sustin ca norma europeana de 26 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor pana in 2013 va fi atinsa, aducand ca argument diferite solutii. Daca Silvian Ionescu, comisarul-sef al Garzii de Mediu, declara recent ca zona verde din Bucuresti nu mai poate fi extinsa din lipsa de spatiu, edilul Capitalei, Sorin Oprescu, il contrazice ferm. „Domnul Silvian Ionescu habar nu are! Dar acoperisurile care se preteaza la treaba asta nu pot fi inverzite? Vom ajunge cu greu la recomandarea europeana, dar sper sa se intample in cativa ani”, a declarat Sorin Oprescu pentru „Green Report”. In opinia sa, extinderea zonei metropolitane a Bucurestiului ar putea fi o solutie. „Daca extindem zona metropolitana vom avea si perdeaua de protectie a Bucurestiului de care tot vorbim in ultimii 20 de ani, timp in care au disparut si pomii care au mai ramas”, a adaugat primarul Bucurestiului.
La fel de increzator se arata si Radu Popa, directorul Administratiei Lacuri Parcuri si Agrement (ALPAB), care sustine ca bucurestenii vor avea, in scurt timp, procentul optim de spatiu verde recomandat de UE.
De cealalta parte, Nicusor Dan, presedintele asociatiei Salvati Bucurestiul, crede ca norma de 26 de metri patrati e nerealista si imposibil de indeplinit. „Ar trebui fixate tinte clare pentru fiecare oras in parte. E imposibil de indeplinit tinta avand in vedere ca sunt orase care au in prezent mai putin de 10 metri patrati pe cap de locuitor”, arata el.
Pierduti intre „L”-uri si „V”-uri
Registrul Verde va arata exact ce suprafata de spatiu verde exista in Bucuresti si ce zone ar putea fi folosite pentru extinderea acestuia.
„Spatiile verzi aferente blocurile sunt, din pacate, trecute in Planul Urbanistic General ca «L»-uri, adica zone destinate locuintelor, si nu ca «V»-uri, adica spatii verzi. Prin acest Registru Verde noi le inventariem, iar pasul urmator ar fi sa le intabulam. Daca nu facem asta, vor disparea. Odata trecut ca spatiu verde, nu-i mai poate fi schimbata destinatia”, spune Monica Nazare, director executiv al Directiei de Mediu din Primaria Capitalei.
In 2007 a aparut prima versiune a Legii 24, care prevedea ca in 90 de zile de la aparitia in Monitorul Oficial sa fie publicate si normele metodologice pentru Registrul Verde al Spatiilor Verzi. Ele au fost insa redactate de Ministerul Lucrarilor Publice abia in 2008, iar in 2009 legea a suferit modificari de continut, fiind redefinite toate categoriile de spatii verzi. Legea 313/2009 de modificare a Legii 24 a stabilit ca Registrul sa fie finalizat pana in 2011.
Balbaiala legislativa
Primaria Capitalei a demarat pe 1 noiembrie 2009 contractul „Cadastrul Verde – Registrul Local al Spatiilor Verzi”, cu termen de finalizare pe 1 iulie 2011. Licitatia a fost inceputa din 2007, asa cum prevedea legea initiala, dar a durat doi ani pana la atribuirea contractului, din cauza contestatiilor. Contractul, in valoare de 2,65 milioane de euro, a fost castigat de firma Theotop SRL. Caietul de sarcini a fost insa realizat dupa legea initiala, din 2007.
„Problema e ca noi, prin acest contract, facem inventarierea doar a spatiilor verzi publice si a celor din incinta unitatilor de invatamant, cultura, scoli, universitati. Dar legea spune ca trebuie sa facem cadastru pentru toate spatiile verzi, deci ar trebui sa intru si in curtea cetatenilor. Dar cu acest contract nu pot face asta, pentru ca nu era specificat in caietul de sarcini”, arata Monica Nazare.
Pentru inventarierea spatiilor verzi private e nevoie de un nou contract sau de prelungirea celui existent si de un alt buget alocat. Automat, aceasta inseamna ca proprietarii de teren intravilan si dezvoltatorii isi vor putea extinde nestingheriti constructiile pe spatiul verde o buna bucata de vreme de-acum incolo.
Rolul inventarierii
Cadastrului Verde ar trebui sa identifice terenurile degradate care ar putea fi amenajate ca spatii verzi. Identificarea situatiei juridice a terenului nu este trecuta in caietul de sarcini, autoritatile fiind cele responsabile sa afle apoi al cui este terenul si de ce nu este ingrijit.
Totodata, va fi identificata si vegetatia care exista in perimetru, inclusiv arborii ocrotiti prin lege. „Avem o lista de 110 specii de arbori ocrotiti, pe care vrem sa o extindem cu ajutorul cadastrului, sa vedem ce alte exemplare merita sa fie trecute pe lista”, adauga Nazare.
De spatiul verde se alege praful
Lipsa spatiilor verzi atrage dupa sine o alta serie de nereguli, care ne-ar putea costa scump. Comisia Europeana a notificat deja Romania sa ia masuri in ceea ce priveste calitatea aerului, iar daca situatia nu se schimba, ar putea declansa o procedura de infringement.
Desi primaria are destule reglementari menite sa-i oblige pe dezvoltatori sa lase loc de spatiu verde, ele nu sunt aproape niciodata puse in aplicare. „Sunt probleme in special la pulberile in suspensie, unde Agentia pentru Protectia Mediului a inregistrat niste depasiri. Trebuie sa obligam cumva beneficiarul unei constructii sa faca si spatii verzi”, spune Nazare.
„Niste depasiri” se refera, de fapt, la statistici care ar da frisoane oricarui pneumolog. Din 2005 si pana astazi, nu a existat zi in care concentratia de pulberi in suspensie din aerul Capitalei sa nu fi depasit limita maxima admisa.
