Cantitatea totală de microplastic depusă pe fundul oceanelor s-a triplat în ultimele două decenii, cu o progresie care corespunde tipului și volumului consumului de plastic produs de societate. Aceasta este concluzia principală a unui studiu elaborat de Institutul de Știință și Tehnologie a Mediului al Universității Autònoma de Barcelona (ICTA-UAB) și Departamentul de Mediu Construit al Universității Aalborg (AAU-BUILD), cu privire la poluarea cu microplastice din nord-vestul Mării Mediterane.
În ciuda faptului că fundul mării este considerat locul unde este depozitat în ultimă instanță microplastic care inițial plutește pe suprafața mării, evoluția istorică a acestei surse de poluare în compartimentul de sedimente și în special rata de captare și îngropare a microplasticelor mai mici pe fundul oceanului este necunoscută, scrie ScienceDaily.
Acest nou studiu, publicat în revista Environmental Science and Technology (ES&T), arată că microplasticele sunt reținute nealterate în sedimentele marine și că masa de microplastic sechestrată în fundul mării imită producția globală de plastic din 1965 până în 2016. „Mai precis, rezultatele arată că, din anul 2000, cantitatea de particule de plastic depuse pe fundul mării s-a triplat și că, departe de a scădea, acumularea nu a încetat să crească mimând producția și utilizarea globală a acestor materiale”, explică cercetătoarea ICTA-UAB Laura Simon-Sánchez. .
Cercetătorii explică că sedimentele analizate au rămas nealterate pe fundul mării de când au fost depuse cu zeci de ani în urmă. „Acest lucru ne-a permis să vedem cum, începând cu anii 1980, dar mai ales în ultimele două decenii, a crescut acumularea de particule de polietilenă și polipropilenă din ambalaje, sticle și folii alimentare, precum și poliesterul din fibre sintetice din țesăturile de îmbrăcăminte”, explică Michael Grelaud, cercetător ICTA-UAB.
Cantitatea acestor trei tipuri de particule ajunge la 1,5 mg per kilogram de sediment colectat, polipropilena fiind cea mai abundentă, urmată de polietilenă și poliester. În ciuda campaniilor de conștientizare privind necesitatea reducerii plasticului de unică folosință, datele din evidențele anuale ale sedimentelor marine arată că suntem încă departe de a reuși acest lucru. Politicile la nivel global în acest sens ar putea contribui la ameliorarea acestei probleme grave.
S-a investigat starea de degradare a particulelor îngropate și s-a constatat că, odată prinse în fundul mării, acestea nu se mai degradează din cauza lipsei de eroziune, a lipsei oxigenului și luminii. „Procesul de fragmentare are loc mai ales în sedimentele de pe plajă, pe suprafața mării sau în coloana de apă. Odată depusă, degradarea este minimă, astfel că plasticele din anii 1960 rămân pe fundul mării, lăsând acolo semnătura poluării umane„, spune Patrizia Ziveri, profesor ICREA la ICTA-UAB.
Citește și: Microplasticele au ajuns chiar și în Antarctica
Cercetătorii vor să elimine microplasticul cu ajutorul bacteriilor
Raport. Microplastic descoperit în 16 dintre cele mai importante ape dulci din România
