Să să bei lapte și ceai din semințe din cânepă, să mănânci prăjituri cu același ingredient, să porți haine și accesorii din fibră de cânepă, să îți izolezi pereții cu această plantă sau chiar să îți construiești o casă din ea. Iată doar câteva dintre întrebuințările unui material natural sustenabil pentru care România era recunoscută la nivel global înainte de 1990. Acum, micii producători și comercianți români se chinuie să reînvie tradiția. Green Report a discutat cu câțiva dintre aceștia, în cadrul unui târg de promovare a utilizării cânepii industriale.
În 1990, Parlamentul român interzicea cultivarea cânepii, pe motiv că are în compoziție substanțe halucinogene. Aleșii nu au ținut cont de faptul că există mai multe tipuri de cânepă, iar cea industrială conține o concentrație prea mică de componente halucinogene pentru a putera fi folosită în producția drogurilor. Aceasta poate fi însă folosită în domeniul vestimentar, culinar, medical și al construcțiilor, oferind alternative la materiale mai puțin sustenabile.
România era cunoscută pe plan internațional pentru producția de cânepă și produse derivate. Existau, se pare, vreo 30 de producători mari și numeroase afaceri de familie. După interzicerea cultivării, fabricile s-au închis, iar industria nu și-a revenit, chiar dacă legislația a fost modificată. Este și motivul pentru care cei din Asociația Sustainable Lifestyle organizează anual un târg dedicat promovării cânepii industriale.
Mânecă din cânepă, târgul producătorilor și procesatorilor de cânepă
Weekendul trecut, a avut loc în București cea de-a treia ediție a târgului Mânecă din cânepă, la care au fost prezenți peste 10 procesatori. Participanții au putut degusta ceaiuri de la Sonnentor, uleiuri de la Luna Solai și de la Canah, cât și lapte din semințe de cânepă de la Hemp House Holding. Au putut admira ținute confecționate din fibră de cânepă de la Ana Novici și Chlor, dar și accesorii de la Nodart, Ucca și Leontina Prodan. Despre beneficiile cânepii ca material de construcție au putut afla de la reprezentanții HempFlax, prima fabrică de procesare a fibrelor de cânepă din țară, de la arhitecții proiectului Casa din Hempcrete și de la Hemp House Holding, producători de puzderie din cânepă.
Am discutat cu câțiva dintre aceștia despre beneficiile produselor comercializate și despre ce anume i-a motivat să încerce să reînvie industria cânepii în România.
Haine, accesorii și decorațiuni din cânepă
Horațiu Proștean a fondat Ucca în 2014, în Timișoara. De atunci, comercializează rucsace, borsete, portofele și alte accesorii din cânepă, precum și haine din cânepă și bumbac. Primele sunt confecționate în Nepal, în cadrul unor afaceri de familie. Obiectele vestimentare sunt importate de la un producător neamț care are și certificare organică. Pentru piața handmade, prețurile sunt surprinzător de accesibile: 150 de lei un rucsac, 50 de lei o borsetă și 40 de lei o pălărie. Ce este și mai interesant este faptul că, fiind produse manual, sunt produse unicat.
După mai bine de 6 ani de muncă în domeniul IT, Dana Cârtog a înființat Nodart, în data de 1 aprilie 2016. Și nu, nu a fost păcăleala vieții ei. Acum, îmbină abilitățile ei matematice și obsesia pentru forme geometrice cu o creativitate descoperită de curând. Confecționează manual suporturi pentru plante, lămpi și accesorii, din sfoară de cânepă, folosind tehnica nordurilor. Deocamdată, le vinde românilor care au timp să îi asculte povestea. Vrea să se extindă însă în Europa și SUA, unde, spunea ea, oamenii apreciază mai mult produsele handmade.
Cânepa, o alternativă la materialele clasice de construcție
Când auzi despre o casă din cânepa, parcă ți-o și imaginezi spulberată la primul vânt. Este însă extrem de rezistentă, potrivit lui Vlad Sadici, arhitect în cadrul proiectului Casa din Hempcrete. Numele materialului vine de la cuvintele englezești hemp (cânepă) și concrete (beton). Este confecționat din puzderie de cânepă, materie primă care are un aspect de rumeguș, amestecat ulterior cu var. Se pare că materialul nu este recomandat doar pentru rezistență. Este termo și fono izolant, dar și ignifug. În plus, pereții din hempcrete pot respira, respingând totodată rozătoarele care nu suportă varul. Potrivit estimărilor arhitectului, pentru o casă de 120 de metri pătrați, este nevoie de două hectare de cânepă.
Pentru a ajunge însă să construiești case din cânepă, ai nevoie de puzderie. Sesizând lipsa acută de pe piața românească, suceveanul Cosmin Bădeluță a înființat Hemp House Holding. A luat în arendă vreo 80 de ari de pământ și a început să cultive cânepă. Nu i-a fost ușor. A trebuit să obțină tot felul de autorizații de la fel de fel de direcții: cea de Sănătate Publică, de Agricultură, DIICOT etc. Chiar dacă autoritățile nu prea știau să îl consilieze, s-a descurcat. Acum, face bătături culegând și prelucrând manual cânepa care poate ajunge chiar și la patru metri înălțime. Spune că preferă metoda tradițională, pentru că doar așa poate valorifica fiecare parte obținută: fibra lemnoasă, puzderia, sămânța și chiar și resturile care ajung la animale. Ca să poată face același lucru în mod automatizat, ar avea nevoie de o mașinărie de un milion de euro. Dacă ar avea însă acești bani, Cosmin nu i-ar investi în tehnologie. Ar prefera să angajeze mulți oameni care să facă aceeași treabă și să aibă astfel și un impact social.
Toți acești antreprenori ar putea vorbi ore în șir despre beneficiile cânepii industriale. Pentru mai multe detalii, cei interesați pot scrie organizatorilor târgului, celor din Asociația Sustainable Lifestyle.
