Potrivit unui studiu recent, Canada irosește 58% din alimentele pe care le produce, însă nu din cauza consumatorilor, așa cum se credea inițial, ci în etapa de producție. Principalele motive sunt că alimentele nu arată bine sau din cauza confuziei legate de formularea termenului de valabilitate.
Până acum, studiile realizate dădeau vina pe consumatori pentru risipa de 51% care se făcea la alimentele din Canada. Însă, acestea luau în calcul valoarea alimentelor în locul cantității sau, cum a greșit Organizația Canadiană a Alimentelor și Agriculturii, care a făcut un studiu incomplet, neluând în calcul cerealele și carnea.
La începutul anului 2019, Martin Hooch, director executiv al managementului lanțului valoric internațional, a realizat un alt studiu privind risipa alimentară, în cadrul căruia a lucrat cu companii din toate stagiile din lanțul producției alimentelor și a intervievat 700 de experți din industrie. Rezultatul a fost șocant.
„Le tot spuneam celor din echipa mea: «Nu se poate să fie adevărat. Haideți să ne mai uităm o dată peste cifre». Dar cu cât vorbeam cu mai multe persoane, cu atât realizam că da, procentul de 58% este chiar unul reținut”, a declarat acesta, potrivit The Globe and Mail.
Rezultatele arată că prelucrarea alimentelor contribuie cu 34% la risipa acestora, urmată de producție, cu 24%. Apoi, procesul de fabricare duce la groapa de gunoi 13%, iar hotelurile și restaurantele – 9%. Gospodăriile contribuie doar cu 14%, comerțul cu amănuntul cu 4% și distribuitorii cu 2%.
În etapa de prelucrare a alimentelor, de exemplu, agricultorii aruncă deseori fructele sau legumele pe care le consideră imperfecte. Apoi, produsele sunt deseori duse la groapa de gunoi din cauza respectării exagerate a formulării termenului de valabilitate, exprimate prin „a se consuma de preferință înainte de” și „a se consuma până la”, aplicate de către companiile care vor să-și protejeze brandul și ca clienții să aibă o impresie bună despre calitatea produselor.
O parte din aceste alimente este transformată în hrană pentru animale, iar alta, destul de mică, este donată băncilor de alimente, deși multe companii evită asta, din cauza unei interpretări greșite a procesului în sine. Așadar, cea mai mare parte din cele 58% din alimente ajung la groapa de gunoi.
Risipa alimentară este costisitoare nu doar tradusă în bani, ci și în impactul asupra mediului, ținând cont de resursele folosite, precum pământ, apă și fertilizatori. O dată ajunsă la groapa de gunoi, mâncarea se descompune și produce metan, un gaz de 30 de ori mai periculos decât dioxidul de carbon. Risipa făcută de Canada se traduce în eliminarea de metan prin adăugarea a 12 milioane de mașini în trafic.
„Nu cred că oamenii, atunci când se gândesc la schimbările climatice, iau în calcul mâncarea. Dar chiar ar trebui să începem să facem asta”, a mai spus Lori Nikkel, CEO-ul unei organizații care a contribuit la studiu.